miercuri, 9 octombrie 2013

Desfiinţarea unui monument istoric - Roşia Montană


Posted by Oreste Teodorescu
Academia Română şi-a exprimat punctul de vedere în legatură cu proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, dorind să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului şi vestigiilor arheologice din zonă şi să semnaleze consecinţele riscante pentru Statul Român, înca din anul 2003, (apoi reactualizat si aprobat de Prezidiul Academiei Române în 03.11.2009 si în 27.07.2011).
Analiza proiectului de exploatare minieră actualizat prezentat in Comisia de Analiză Tehnică a Ministerului Mediului si Schimbărilor Climatice în luna iunie 2013, efectuată de specialişti din institutele de cercetare ale Academiei, a condus la decizia Academiei Române de a-şi păstra poziţia exprimata anterior.
Argumentele pe care se bazează poziţia Academiei Române sunt următoarele:


§  Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu este în interesul naţional (prevedere constituţională), nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor.
§  Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire, este inacceptabilă.
§  Exploatarea preconizată periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală.
§  Exploatarea proiectată s-ar face în lipsa unei analize a institutelor de specialitate în domeniu (Institutul Geologic al Romaniei) pentru examinarea valabilităţii cadrului geologic invocat.
§  Desfăşurarea procesului de extracţie şi procesare este dezavantajos planificat.
§  Valorificarea zăcământului va fi incomplete si inacceptabilă datorita imposibilitatii extragerii ulterioare a elementelor valoroase însoţitoare.
§  Există şi alte riscuri colaterale care pot apărea pe parcursul lucrărilor de extracţie: riscul de propagare a microseismelor cauzate de procesul de extracţie, care afectează stabilitatea construcţiilor din vecinătatea carierei din Dealul Cârnic, si riscul determinat de seismicitatea indusă pe seama volumelor imense de steril acumulate în spatele barajului proiectat la gura Văii Corna cu pericol de rupere a barajului si efecte catastrofice asupra localităţilor din aval.
§  Barajul preconizat, construit din rocă sterilă (in apropierea orasului Abrud), nu prezintă garanţii în situaţii extreme. Geologii romani au invocat de mai multe ori proasta alegere a locului acestui baraj, permeabilitatea fundaţiei şi a unor zone ale bazinului de acumulare a reziduurilor toxice.
§  Exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unor bazine de acumulare a reziduurilor cu baraje uriase ar produce o mutilare gravă a peisajului (pentru durate de zeci, poate sute, de ani).
§  Folosirea unor cantităţi uriaşe de cianură de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a reziduurilor, conţinând resturi de cianură, produşi de “neutralizare” a cianurii (de asemenea potenţial toxici) şi mai ales metale grele, creează motive serioase de îngrijorare, chiar dacă “neutralizarea cianurii” promisă de proiect s-ar realiza într-un grad avansat.
§  Planul de gestionare a deşeurilor, cu detalierea activităţilor ce se vor desfăşura pe Platforma tehnologică după închiderea investiţiei, trebuie sa se completeze nu numai cu activităţi de monitorizare, dar şi cu activităţi curente de operare (de ex.,gestiunea apelor acide), întreţinere, intervenţii de grade diferite, monitorizare continuă şi periodică, raportare la autorităţi etc. Investitorul apreciază că, la finalul proiectului, costurile totale actuale de închidere şi reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 milioane USD. Nu este dată nicio explicaţie cu privire la această valoare şi nici cum s-a ajuns la ea.
§  Planul de gestionare a deşeurilor nu insistă asupra potenţialului poluant al apei reziduale separate din iazul de decantare şi care este pompată în concavitatea unei cariere. Este vorba de 2,750 milioane mc apă reziduală care conţine 66 substanţe chimice ne-biodegradabile, cele mai multe dintre ele fiind toxice.
§  Falimentarea investiţiei – din varii motive – crează un potenţial activ de poluare imens, ieşit de sub control, care ar trebui detaliat ca un Scenariu de risc major în Planul de gestionare a deşeurilor.
§  In legatură cu garanţia privind răspunderea faţă de mediu, investitorul afirmă că va acoperi costurile oricărui eveniment neprevăzut, aşa cum prevăd Directiva UE şi legislaţia română in vigoare. Trebuie arătat că nici în acest caz nu se explică cum au fost făcute calculele, care sunt costurile unitare, cantităţile de materiale, energie, muncă vie etc. Calculele dau impresia că sunt foarte precise, dar la un proiect atât de complex trebuia luată în considerare o abordare stohastică şi nu una simplista, strict deterministă.
§  Beneficiile economice directe ale Statului Român, rezultate din redevenţele de 4 % asupra exploatării şi diverse impozite, sunt nesemnificative în raport cu consecinţele negative ale proiectului.
§  Consideram ca Statul Roman ar putea sau va putea sa exploateze aceste resurse nationale de interes national strategic, prin promovarea capitalului autohton si PSA, intr-o forma Europeana moderna si cu un control al riscurilor de mediu pe termen scurt si lung.
§  Nu există garanţia că, la terminarea lucrărilor şi închiderea exploatării, firma investitoare va putea asigura costurile de refacere a mediului, de monitorizare şi de operare în zona calamitată.
§  Se constată lipsuri mari în legătură cu documentele cerute proiectului RMGC. Lipsesc numeroase rapoarte şi studii legate de analiza cost-beneficiu facuta pe baza documentelor UE.
§  Proiectul încalcă o serie de convenţii şi alte elemente ale legislaţiei europene, semnalate anterior. Tările vecine si-au exprimat ingrijorarea şi dezacordul cu aceasta exploatare, care ar putea periclita, in viziunea lor, participarea României la unul dintre programele majore ale Europei 2020, „Dunăre-Delta-Marea Neagra”.
§  Academia Româna consideră că nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii ştiinţifice, religioase (inclusiv Biserica Ortodoxa Română si Biserica Romano-Catolica), culturale din ţară şi străinătate, ale unor personalităţi şi oameni de ştiinţa şi cultură fata de acest proiect.
Recent, principala organizaţie europeană de patrimoniu, Europa Nostra, si Institutul Băncii Europene de Investiţii au introdus situl minier istoric de la Roşia Montană pe lista „Cele mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa”, alături de alte şase monumente din Albania, Cipru, Franţa, Italia, Portugalia, Turcia si vor incepe imediat misiuni de salvare la aceste situri de patrimoniu.


Declaraţie comună a ONG-urilor maghiare din Transilvania, referitor la Roşia Montană şi atitudinea lui Kelemen Hunor

77 ONG-uri maghiare respectiv ONG-uri în care activează şi reprezentanţii minorităţii maghiare din Transilvania au semnat o declaraţie comună
privind decizia lui Kelemen Hunor – Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi totodată preşedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR) –, privind re-emiterea certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, aprobarea planului de conservare al patrimoniului sugerat de RMGC respectiv schimbarea dubioasă a poziţiei UDMR-ului privind proiectul minier controversat de la Roşia Montana.
Declaraţia a fost publicat în limba maghiară pe data de 03.08.2011, acum fiind tradusă şi în limba română.

DECLARAŢIE
[Tradus din limba maghiară]
Au trecut zece ani de când proiectul minier de la Roşia Montană al companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a stârnit îngrijorare în rândul societăţii civile şi a opiniei publice din România. Gigantul proiect a ridicat încă de la bun început o serie de probleme şi riscuri în domeniul protecţiei mediului, a legalităţii, drepturilor omului, economiei şi, nu în ultimul rând, în privinţa moralităţii.

Cei patru munţi care înconjoară astăzi Roşia Montană ar urma să fie aruncaţi în aer şi exploataţi de la suprafaţă, lăsând în urmă cratere pe o suprafaţă de 200 de hectare. Activităţile de minerit ar afecta în total 1258 de hectare, inclusiv prin defrişarea a 235 hectare de păduri. În cei 15 ani de exploatare ar fi prelucrate 215 milioane de tone de minereuri, prin utilizarea a 200.000 tone de cianuri (!). La ora actuală, în întregul sector minier din Uniunea Europeană sunt utilizate 1.000 tone de cianuri de sodiu pe an. În cadrul proiectul minier de la Roşia Montană se propune utilizarea a 13.000 tone de cianură de sodiu anual! Totodată, în mai 2010, Parlamentul Europei a adoptat cu o majoritate covârşitoare punctul de vedere prin care se propune interzicerea utilizării cianurilor în minerit.



Cianura (CN-) este un radical negativ cu o valenţă de unu, compus dintr-un atom de carbon şi unul de azot. Substanţa (CN)2 este un gaz cu miros de migdale, foarte otrăvitor şi inflamabil. Acidul cianhidric (HCN) este un lichid albăstrui (acid albastru) are un miros vag de migdală şi se evaporă uşor, formând un gaz incolor. Acesta este foarte otrăvitor, fiind întrebuinţat şi în camerele de gazare (Cyclon-B). Doza letală este 1 mg/kilogram corp. Este considerat armă chimică. Cianurile utilizate în minerit sunt sărurile acidului cianhidric, cum ar fi NaCN. Acestea se descompun chiar şi în contact cu umiditatea aerului şi în contact cu acidul carbonic format pe cale naturală din dioxid de carbon şi apă. În urma descompunerii acestor cianuri, se formează acidul cianhidric. În contact cu apa, sărurile de cianură se descompun, formând ion cianură (CN-) sau acid cianhidric (HCN). Cantitatea de 50-60 miligrame de cianură reprezintă doza letală pentru om.

Deşeurile care provin din procesul tehnologic conţin metale grele şi componente de cianuri. În cadrul exploatării se formează în total 215 milioane de tone de deşeuri, care ar fi stocate într-o vale, în spatele unui baraj de piatră de 180 metri înălţime. Pe o suprafaţă de 360 ha se formează astfel un iaz de decantare, care nu va fi impermeabilizat. Deşeurile astfel depozitate vor mări riscul poluării apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice, pe lângă poluarea aerului. Barajul şi deşeurile periculoase depozitate vor persista şi peste secole, iar în cazul unei avarii se pot produce poluări catastrofale. Valea în care ar urma să fie amplasat iazul de decantare adăposteşte o localitate, Valea Cornei, cu case de locuit, biserici, cimitire şi, nu în ultimul rând, oameni care trăiesc aici şi cred într-un viitor. Aceşti oameni riscă să fie expropriaţi din cauza proiectului minier.
Cei două mii de ani de existenţă ai localităţii Roşia Montană au lăsat în urmă valori istorice, culturale şi arhitecturale unice şi de nepreţuit, care urmează să fie distruse de către proiectul minier. Vestigiile romane, galeriile miniere, bisericile, cimitirele şi clădirile cu valoare de monument reprezintă valori de nepreţuit, care nu pot fi înlocuite cu bani. Protejarea acestui patrimoniu în mijlocul unei zone miniere active cu o suprafaţă de 1258 ha, între 4 cratere, pe lângă detonarea zilnică a 10 tone de dinamită şi circulaţia necontenită a camioanelor de 150 tone, este absolut imposibilă.

Gabriel Resources Ltd., acţionarul majoritar al RMGC nu are nicio experienţă în activitatea minieră, fiind înfiinţată în mod special pentru ambiţiosul proiect minier de la Roşia Montană, prin intermediul unor firme off-shore. În cazul unei catastrofe nici o entitate nu poate fi trasă la răspundere, nu se pot solicita despăgubiri de la nimeni.



În cursul procesului de avizare a proiectului minier s-au semnalat o serie de ilegalităţi, cazuri suspecte de corupţie, şantaj şi trafic de influenţă. 
Prezentăm doar câteva dintre acestea:

În perioada 1997-1999 Ministerul Industriei şi Comerţului a concesionat întregul Patrulater Aurifer (520 km2) pe o perioadă de 20 ani pentru o sumă de numai 3 milioane de dolari americani
Compania de stat Minvest (care a devenit acţionar RMGC) a cedat permisul de exploatare către Gabriel Resources SA, iar acest permis a fost modificat ulterior în mai multe rânduri conform intereselor RMGC
Mai mulţi funcţionari de stat şi demnitari, angajaţi ai Ministerului Mediului şi ai Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale au trecut cu timpul la compania minieră sau în sfera de interes a acesteia.
În urma presiunilor exercitate de RMGC, consiliul local a adoptat un plan de urbanism prin care Roşia Montană a fost declarată zonă monoindustrială minieră, împiedicând astfel dezvoltarea oricărei activităţi economice, în afara proiectului minier
Conform declaraţiilor ulterioare acordate de autori, raportul independent privind conservarea patrimoniului cultural şi al patrimoniului construit a fost falsificat, unele părţi importante fiind omise din raportul EIA
Societatea civilă a iniţiat nenumerate procese în instanţă pentru soluţionarea problemelor, iar o serie de procese au fost deja câştigate. Certificatul de urbanism a fost declarat nul de drept în mai multe rânduri, fiind însă reemis de fiecare dată de către oficialităţi.



Suntem conştienţi de faptul că uriaşa campanie media care a invadat mass media încearcă să îmbunătăţească imaginea proiectului minier, acest lucru fiind necesar pentru menţinerea sprijinului politic acordat în mod deschis sau tacit. Suntem conştienţi de faptul că spoturile publicitare ajung zi de zi la sute de mii de cetăţeni, cu scopul de a înăbuşi opoziţia publicului faţă de acest proiect. Totodată, suntem conştienţi de faptul că un proiect „curat” din toate punctele de vedere, în deplină legalitate, şi care aduce beneficii întregii societăţi nu necesită publicitate în valoare de milioane de dolari.

Noi rămânem vigilenţi şi realişti. În urma celor prezentate mai sus declarăm că proiectul minier de la Roşia Montană nu va putea fi realizat niciodată. Nu va putea fi realizat atât timp cât România, în calitate de stat de drept, va asigura tuturor cetăţenilor drepturile stabilite prin Constituţie, cum ar fi dreptul la un mediu curat şi sănătos, accesul la informaţiile publice, participarea la luarea deciziilor printr-un sistem democratic, dreptul la patrimoniul cultural, dreptul la proprietatea privată şi dreptul la libera întreprindere.

Dorim să subliniem că s-au pronunţat deja împotriva proiectului minier bisericile, Academia Română, peste 1000 oameni de ştiinţă şi cercetători din toate colţurile lumii, ICOMOS (organismul consultativ al UNESCO), nenumărate organizaţii din România şi din străinătate, persoane fizice şi, nu în ultimul rând, statul maghiar, care şi-a declarat de mai multe ori opoziţia faţă de acest proiect din cauza riscului impactului transfrontalier.

Pe lângă toate acestea, subliniem faptul că în anul 2003 Minvest Deva (co-proprietarul RMGC) a început să deruleze activităţi miniere în zona protejată a muntelui Cârnic fără orice fel de avize sau acorduri. Societatea civilă a reuşit să oprească aceste activităţi ilegale şi distrugătoare. În anul 2004, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a emis un certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, pentru a înlesni derularea proiectului minier al RMGC. Acest certificat a fost declarat nul de către Tribunalul Braşov în anul 2007, conferind astfel statutul de protecţie al Masivului Cârnic, garantând conservarea vestigiilor arheologice şi a galeriilor romane pentru posteritate.

Am constatat cu surprindere faptul că dl. Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi totodată preşedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), a re-emis certificatul de descărcare arheologică, şi a aprobat planul de conservare al patrimoniului sugerat de RMGC. Acest plan a luat naştere în urma propunerii ministrului, iar finanţarea în valoare de 70 milioane de dolari provine de la RMGC.

Atragem atenţia asupra faptului că certificatul de descărcare arheologică, prin natura sa, este un act technico-juridic, necesar pentru a ridica statutul de protecţie al Masivului Cârnic, şi a face posibil mineritul într-o zonă protejată şi distrugerea valorilor anterior protejate prin lege. Acest fapt este mascat de o afacere dubioasă în valoare de 70 de milioane de dolari între minister şi RMGC. 
Este de-a dreptul revoltător modul în care Kelemen Hunor încearcă să pună într-o lumină favorabilă desfiinţarea unui monument istoric clasat, fluturând milioanele de dolari şi declarând că doar aşa putem salva patrimoniul cultural de la Roşia Montană. Conform înţelegerii, RMGC va achita această sumă în mai multe tranşe, cu condiţia obţinerii în formă finală a tuturor avizelor, autorizaţiilor şi aprobărilor necesare pentru demararea proiectului de minerit. Practic, prin acest gest Kelemen Hunor, în schimbul sumei de 70 milioane dolari, garantează obţinerea tuturor avizelor, autorizaţiilor şi aprobărilor din partea celorlaltor ministere şi autorităţi, angajându-se, totodată, să prevină ca aceste aprobări să fie declarate nule de către instanţele de judecată, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori până acum. De altfel, acordul încheiat nu prevede ca suma sus menţionată să fie investită în protecţia patrimoniului cultural de pe muntele Cârnic, în schimb prevede ca, până în decembrie 2011, RMGC să obţină toate avizele şi autorizaţiile necesare demarării proiectului de minerit.

Considerăm că modul în care Kelemen Hunor încearcă să mascheze şi să prezinte într-o manieră favorabilă distrugerea patrimoniului cultural este revoltător, la fel de revoltător fiind faptul că, în opinia domniei sale, acesta este singurul mod de păstrare al acestuia.

În lumina faptelor enumerate mai sus, gestul ministrului culturii este unul oportunist, care sprijină astfel proiectul minier la cel mai înalt nivel. Acesta este cu atât mai revoltător, cu cât UDMR-ul, în cunoştinţă de cauză s-a exprimat clar împotriva proiectului în cursul anilor precedenţi. În decembrie 2009 Markó Béla, preşedintele UDMR de atunci, a declarat că poziţia UDMR este neschimbată, se opun deschiderii minei de la Roşia Montană. Faptul că preşedintele actual, Kelemen Hunor a declarat că UDMR nu are o poziţie fermă în privinţa proiectului de la Roşia Montană reprezintă o contradicţie scandaloasă.

Prin aceasta declarăm că atitudinea lui Kelemen Hunor, în calitatea sa de preşedinte al UDMR, formaţiune care reprezintă minoritatea maghiară din România, şi în calitate de ministru, este intolerabilă şi ruşinoasă. Dorim să ne delimităm ferm de poziţia prin care Kelemen Hunor sprijină proiectul minier de la Roşia Montană. Credem că prin poziţia adoptată în acest moment, Kelemen Hunor compromite imaginea întregii comunităţi maghiare din România, şi nu ne reprezintă!

Cu respectul cuvenit, îi solicităm d-lui Kelemen Hunor să revoce certificatul de descărcare arheologică al masivului Cârnic pe care l-a semnat, fie din bună credinţă, fie din interese proprii, deoarece această decizie este în contradicţie cu îndatoririle sale de Ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional. În cazul în care acest lucru nu este posibil, îl rugăm să demisioneze din funcţie, pentru a păstra onoarea şi cinstea comunităţii maghiare din România.

3 august 2011, Cluj-Napoca


Cele 77 de organizaţii semnatare:
Asociaţia Transilvania Verde – Cluj-Napoca
Kovács Zoltán Csongor, preşedinte
www.greentransylvania.ro, www.greendex.ro,  office[a]greentransylvania.ro, 0744-603930
Fundaţia pentru Parteneriat – Miercurea Ciuc
Potozky László, director
www.repf.ro,  laszlop[a]repf.ro, 0266-310678
Federaţia ONG-urilor Maghiare din Transilvania – Cluj-Napoca
Dr. Bodó Barna, preşedinte
www.civilportal.ro,  civilkv[a]gmail.com, 0264-599179
Consiliul Tineretului Maghiar din România – Cluj-Napoca
Sándor Krisztina, preşedinte
www.mitesek.net,  mit[a]mitesek.net, 0264-590718
Grupul Milvus - Târgu Mureş
Papp Tamás, preşedinte
www.milvus.ro,  office[a]milvus.ro, 0265-264726
Societatea Carpatină Ardeleană - Satu Mare
Márk-Nagy János, director executiv
www.eke.ro,  janos[a]eke.ro, office[a]eke.ro, 0261-711050
Asociația Națională de Tineret Dávid Ferenc – Cluj-Napoca
Tőkés Lehel, preşedinte
www.odfie.hu,  odfie[a]odfie.hu, 0733-505892
Uniunea Organizaţiilor de Tineret Maghiare din România – Odorheiu Secuiesc
Somogyi Attila, preşedinte
www.miszsz.ro,  miszsz[a]miszsz.ro, 0266-213371
Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România – Sfântu Gheorghe
Kasza Tamás, preşedinte
www.rmcssz.ro,  kaszatamas[a]rmcssz.ro, 0723-273257
Focus Eco Center – Târgu Mureş
Hajdu Zoltán, preşedinte
www.focuseco.ro,  focuseco[a]rdslink.ro, 0265-262170
Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Regională - Odorheiu Secuiesc
Balla Zoltán, preşedinte
www.szeke.ro,  szeke[a]kabelkon.ro, 0266-216014
Asociaţia Ţinutul Secuiesc Verde – Miercurea Ciuc
Csonta László, preşedinte
www.zoldszekely.ro,  www.zoldportal.ro, laci[a]zoldszekely.ro, 0742-125368
AGORA – Grup de Lucru pentru Dezvoltare Durabilă - Odorheiu Secuiesc
Péter Pál, preşedinte
www.green-agora.ro,  office[a]green-agora.ro, 0374-014511
Societatea de Geografie Cholnoky Jenő – Cluj-Napoca
Imecs Zoltán, preşedinte
www.cholnoky.ro,  office[a]cholnoky.ro, 0744-493678
Asociaţia Tineretului Maghiar din Ardeal – Cluj-Napoca
Soós Sándor, preşedinte
www.magyarifjak.org,  erdelyert[a]yahoo.com, 0745-568605
Asociaţia Studenţilor Istorici Maghiari din Cluj – Cluj-Napoca
Széman Csilla, preşedinte
www.komate.wordpress.com,  komate95[a]yahoo.com, 0743-368953
Federaţia Organizaţiilor Civile din judeţul Covasna  – Sfântu Gheorghe
Bereczki Kinga, preşedinte
www.civek.ro   civek[a]civek.ro, 0267-351960
Asociaţia Studenţilor Maghiari din Târgu Mureş – Târgu Mureş
Hlavathy Katalin, preşedinte
www.mmdsz.ro,  mmdsz[a]mmdsz.ro, 0365-506586
Uniunea Studenţilor Maghiari Din Bihor (USMB) – Oradea
Kiss Arnold, preşedinte
www.nmd.ro, www.usmb.ro,  office[a]nmd.ro nmd_kulugy[a]yhoo.com, 0359-401146
Forumul Tânăr din Odorhei - Odorheiu Secuiesc
Jakab Attila, preşedinte
www.uff.ro,  uff[a]uff.ro, 0266-213371
Asociaţia Pictografilor din Ardeal - Cluj-Napoca
Soós Attila, preşedinte
www.erke.ro,  pintohorse[a]gmail.com
Asociaţia Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii “Lumea Pierdută” – Baraolt
Dénes Ildikó, preşedinte
www.vargyasszoros.org,  office[a]vargyasszoros.org, 0742-204574
Fundaţia Amoba – Sfântu Gheorghe
Bereczki M. Barna, preşedinte
www.amoba.ro,  office[a]amoba.ro, 0267-351959
Asociaţia Agricultorilor Maghiari din România Organizaţia Mures (AAMR) – Târgu Mureş
Csomós Attila, preşedinte
rmgems[a]clicknet.ro, 0265-268125
Asociaţia Lumina Verde – Sângeorgiu de Pădure
Bartha Ágnes, preşedinte
barthaagnes56[a]gmail.com, 0740-604509
Organizaţia Regională pentru Sănătatea Mediului – HERO - Cluj-Napoca
Dr Mócsy Ildikó, preşedinte
herototh[a]rdslink.ro, 0742-014885
Asociaţia Zöld Nap – Târgu Secuiesc
Ráduly Attila, preşedinte
www.zoldnap.info, http://zoldnap.blogspot.com/,  zoldnapegyesulet[a]gmail.com, 0766-611066
Asociaţia Kodiak – Cluj-Napoca
Szénássy Zoltán, alpreşedinte
sz7zoltan[a]yahoo.com
Asociaţia Tinerilor din Baraolt - Baraolt
Benkő Béla, preşedinte
benko_bela[a]yahoo.com, 0740-335130
Asociația Tinerilor din Covasna – Sfântu Gheorghe
Mihály István, alpreşedinte
www.emihirek.ro,  emihirek[a]yahoo.com, 0735-533260
Fundaţia Bibliotecară Heltai Gáspár – Cluj-Napoca
Pillich Katalin, preşedinte
heltai_gaspar[a]yahoo.com, 0264-590096
Asociaţia Culturală Hollósy Simon – Sighetu Marmaţiei
Zahoránszki István, preşedinte
izahoranszki[a]yahoo.com, 0745-660976
Fundaţia Csíki - Csíkszereda
Csíki Emese, igazgató
www.csikifoundation.org,  office[a]csikifoundation.org, 0727-217647
Eco Alpin Club Harghita – Tuşnad
Pál István, preşedinte
www.erdelyiturak.ro, www.transylvanian-adventures.com,  office[a]erdelyiturak.ro, 0740-432385
Asociaţia Gondviselés Segélyszervezet - Cluj-Napoca
Szombatfalvi József , preşedinte
www.gondviseles.org,  unit.gondviseles[a]gmail.com, 0264-450284
Transilvania Rescue – Cluj-Napoca
Gergely István, preşedinte, Szabó László, preşedinte executiv
www.erdelymentocsoport.hu,  info[a]erdelymentocsoport.hu, erdelymentocsport[a]gmail.com
Asociaţia Culturală Orbán Balázs - Odorheiu Secuiesc
Katona Ádám, preşedinte
katona.adam.emk[a]gmail.com, 0266-211697
Fundaţia Csemete - Cluj-Napoca
Dr. Lészai Lehel, preşedinte
www.csemete.ro,  csemete1[a]yahoo.com, 0745-518041
Fundaţia Human Reform – Odorheiu Secuiesc
Balla Zoltán, igazgató
www.huref.ro,  huref[a]huref.ro, 0266-216015
Fundaţia Artera - Odorheiu Secuiesc
Lorincz Zsuzsánna, preşedinte
www.artera.ro,  office[a]artera.ro, 0744-593192
Fundaţia Areopagus - Cluj-Napoca
Varga Zoltán, alpreşedinte
www.areopagus.org.ro,  areopagusalapitvany[a]yahoo.com, 0745-367235
Fundaţia Diaspora – Timişoara
Bodó Barna, preşedinte
www.diasporatm.ro,  diasporatm[a]rdstm.ro, 0356-446516
Fundaţia Talentum - Târgu Mureş
Dóczy Tamás, alpreşedinte
www.talentum.ro,  talentum.ngo[a]gmail.com, 0265-267593
Asociaţia Social-Culturală Kazun – Plăieşii de Jos
Nagy Imre-Zsolt, preşedinte
www.kazun.ro,  kazun[a]kazun.ro, 0724-024301
Asociaţia Culturală Rákóczi – Izvoru Crişului
Péntek László, preşedinte
rakoczike[a]freemail.hu, 0264-257124
Asociaţia Culturală Szarkaláb - Cluj-Napoca
Pillich Balázs, preşedinte
heltai_gaspar[a]yahoo.com, 0264-590096
Asociaţia Culturală şi Sportivă RIKA  – Vârghiş
Román Attila, preşedinte
dobai_maria[a]yahoo.com, 0741-090737
Asociaţia Reformatorii – Sfântu Gheorghe
Nemes Emil, preşedinte
nemesemil[a]yahoo.com, 0742-877905
Asociaţia Femeilor din Târgu Secuiesc – Târgu Secuiesc
Fülöp Magdolna, preşedinte
www.kezdinoegylet.info,  magdika2000[a]yahoo.com, 0267-363603
Asociaţia Eco-Trend – Miercurea Ciuc
Péter Emőke, vicepreşedinte
www.eco-trend.ro,  peteremoke[a]yahoo.com, 0745-864407
Asociaţia pentru Protecţia Necuvântătoarelor Amicii Noştri – Turda
Rus Fodor Dora, reprezentant
fodordora[a]yahoo.com, 0742-800743
Asociaţia Munţii Hăşmas - Gheorgheni
Hegyi Barna, felhatalmazott képviselő
hegyibarni[a]yahoo.com, 0744272629
Asociaţia Cercetaşilor din Mureş - Târgu Mureş
Molnár Szilárd, preşedinte
szilardmolnar[a]rmcssz.ro, mcse[a]rmcssz.ro, 0731-335007
Asociaţia Cercetaşilor din Harghita - Csíkszereda
Bálint Lajos Lóránd, preşedinte
www.rmcssz.ro
Asociaţia de Tineret Turul - Sfântu Gheorghe
Furus Levente, preşedinte
www.turuliroda.ro,  turuloffice[a]gmail.com, 0742-148702
Asociaţia HETI ÚJ SZÓ – Timişoara
Graur János, preşedinte
gg_nemes[a]yahoo.com, 0723-567371
Asociaţia Culturală şi de Tineret Regös – Sfântu Gheorghe
Péter Orsolya, preşedinte
www.diaknapok.ro,  regosegyesulet[a]gmail.com, 0757-047717
Asociaţia Robert Schuman - Cluj-Napoca
Szenkovics Dezső, preşedinte
robertschuman.egyesulet[a]gmail.com, 0728-996946
Asociaţia Pro Archid – Archid
Balázs Zoltán, preşedinte
erkedbalazs[a]yahoo.com, 0740-576688
Asociaţia Yurta – Aita Mare
Fekete Levente, preşedinte
feketelev[a]web.de, 0740-631243
Asociaţia Cabiria - Sfântu Gheorghe
Melkuhn Andrea, preşedinte
melkuhn2000[a]yahoo.com, 0741-926776
Corul Mixt Balázs Ferenc - Odorheiu Secuiesc
Biró Edith, preşedinte
orendiedith[a]yahoo.com
Fundaţia UNITÁRCOOP - Târgu Mureş
Szabó László, alapító preşedinte
www.unitarcoop.go.ro,  unitarcoop[a]yahoo.com, 0265-267272
Corul Mixt Bartók Béla – Temesvár
Tácsi Erika, preşedinte
tacsierika[a]gmail.com
Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania – filiala Sfântu Gheorghe – Sfântu Gheorghe
Nemes Előd, ügyvezető igazgató
www.emnt.ro,  nemeselod[a]yahoo.de, 0746-134950
Asociaţia Táncoska – Zalău
Rózsa Róbert, preşedinte
ardai.zilah[a]yahoo.com, 0743-459-392
Fundaţia Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate – Odorheiu Secuiesc
Dobai László, preşedinte
www.diakotthon.net,  rda[a]diakotthon.net, 0266-218060
Fundaţia Bethlen – Târgu Mureş
Bethlen Anikó, preşedinte
www.bethlen-foundation.ro,  bethlen[a]rdslink.ro, 0265-250800
Asociaţia Sportivă Turul Ijasz Klub – Cluj-Napoca
Tunyogi Béla, preşedinte
ijaszbetyar[a]freemail.hu
Asociaţia Bástya - Vita
Kerekes Zoltán, preşedinte
www.szorvanymagyarsag.hu,  bastya.egyesulet[a]gmail.com, 0740-156979
Asociaţia Culturală Botorka – Bălan
Mihály Csaba, preşedinte
www.botorka.ro,  botorka[a]sec.ro, 0741-029715
Asociaţia Art-Era – Cluj-Napoca
Berecki Emőke, director
www.art-era.ro,  arterapalyazatok[a]yahoo.ro, 0743-423938
Asociaţia Tineretului Lopadea Nouă – Lopadea Nouă
Szabó Dániel, preşedinte
www.magyarlapad.ro,  danessz[a]yahoo.com, 0743-461158
Asociaţia Bodvaj – Băţanii Mici
Benedek Márta, preşedinte
www.bodvaj.blogspot.com,  bodvaj[a]gmail.com, 0267-375950
Uniunea Studenţilor Maghiari din Cluj – Departamentul de Biologie şi Ecologie – Cluj-Napoca
Kolcsár Levente-Péter, preşedinte
http://ubbbosz.wordpress.com/,  ubbbosz[a]yahoo.com, 0743-794806
Asociaţia Femeilor din Timişoara – Timişoara
Szász Enikő, preşedinte
szasz.eniko[a]yahoo.com, 0722-696899
Asociaţia Carpatină Bănăţeană – Timişoara
Illés Mihály, preşedinte
www.ekeban.ro,  tel. 0752120916

Dezvăluiri incredibile despre dosarul Roşia Montană. Invitat, miercuri seara, în emisiunea "Jocuri de putere", Gheorghe Oancea, fost procuror militar care a instrumentat dosarul, a povestit că, în 2003, şefa ANRM ar fi primit o notă de la premierul român de la acea vreme pe care era o rezoluţie care spunea că închiderea afacerii Roşia Montană constituie un impediment pentru intrarea României în NATO. La acea vreme, premier era Adrian Năstase.


Fostul procuror militar Gheorghe Oancea, care a instrumentat dosarul de la Roşia Montană, a făcut dezvăluiri uimitoare la Realitatea TV. Oancea spune, printre altele, că premierul Adrian Năstase a transmis şefei ANRM, Maria Stratulat, că blocarea afacerii Roşia Montană ar fi un impediment în calea aderării României la NATO.
Fostul procuror a aflat despre neregulile afacerii RMGC în timp ce ancheta cazul unui ofiţer MAPN care ar fi vândut către Gabriel Resources nişte documente secrete privind Roşia Montană. Oancea spune că, în cele din urmă, a transmis dosarul către PNA.
"Găsesc că această afacere e o escrocherie care mie mi se pare că s-a împiedicat undeva şi nu pot să agreez să accept că se poate acoperi aşa ceva. Dosarul a fost identificat, are nr. 11/P/2003, priveşte pe maiorul MApN Tănase Nicolae, şi care a fost la mine în cercetare pentru infracţiuni la siguranţa naţională. Sesizarea mi-a fost făcută de SRI. Am văzut un fragment din expunerea domnului Maior la Comisia pentru SRI şi am văzut că Serviciul a dat vreo 500 de rapoarte, informări şi că n-a sesizat niciodată Parchetul... Nu, domnilor. Este dosar care se poate verifica. Dosarul a venit numai în urma unei sesizări SRI. Respectivul era maior în cazul Direcţiei Topografice a MAPN şi vânduse materiale dobândite prin activitatea sa profesională Roşiei Montană, companiei private, Gabriel Resources. Am început cercetările, era în 2003. Am văzut documente, actele care au constituit începutul afacerii, o parte din dezvoltarea afacerii, parte substanţială, fără încheierea afacerii", spune Gheorghe Oancea.
"Am primit după câteva luni de cercetare un document emanat de la MApN prin care eram notificat că faptele pentru care era cercetat ofiţerul nu mai subzistau întrucât documentele secrete presupuse a fi vândute au fost declasificate. A trebuit să mă conformez unei probe de asemenea natură, am dat soluţie de NUP pentru ofiţerul în discuţie, dar pentru că aveam şi documente care priveau nişte fapte care indicau o escrocherie care viza aurul de la Roşia Montană. Mi s-au părut lucrurile extrem de suspecte. Documentele din dosar mi s-au părut extrem de suspecte", adaugă Oancea.
Dosarul, spune fostul procuror militar, a apărut ca urmare a sesizării SRI.
Printre lucrurile suspecte observate de fostul procuror: perimetrul minei s-a mărit de patru ori, iar 80 de tone de minereu au plecat spre Australia, aparent pentru analize. Nu în ultimul rând, cei de la Roşia Montană au sponsorizat o conferinta a comunitatii de informatii care a avut loc în România în 2001 sau 2002.

"Acest dosar s-a format ca urmare a sesizării SRI. Tot eu, la vremea aceea, am avut nevoie de nişte date esenţiale, respectiv stabilirea locaţiilor de unde s-au recoltat cca 80 de tone de minereu, reprezentând 8 containere care au fost expediate în Australia, pentru examinarea conţinutului de metale preţioase a solului. Toată afacerea a început cu un protocol de cooperare încheiat între Gabriel Resources şi Regia Cuprului şi Aurului Deva, care avea ca obiect o asociere între partenerul străin şi această regie şi care avea ca obiect reexploatarea haldelor de steril prin mijloace tehnologice de ultimă generaţie", a explicat Oancea
Procurorul a găsit suspect faptul că minereul este trimis în Australia."Unii care reexploateaza haldere de steril nu au nevoie sa trimita 80 de tone de minereu pt analize de specialitate", spune el. "Am sunat pe adjunctul directorului SRI, Vasile Iancu, şi am cerut să-mi trimită doi ofiţeri. Le-am cerut să identifice locaţiile de unde s-au recoltat probele. S-au întors şi au spus că nu au reuşit. Mi s-a părut extrem de suspect", adaugă Oancea.
O altă problemă este mărirea inexplicabilă a perimetrului minei. "Ştiam că încă de pe vremea Mariei Teresa această mină, până la momentul în discuţie avea perimetrul de 12 kmp", a spus ea. Ulterior, perimetrul minei a crescut de patru ori, la 43,2 kmp.
Oancea a precizat că avea impresia că cineva umbă cu un ruscsac de bani şi dă în toate direcţiile.

"Nu mai stiam ce sa cred. În 2001 sau 2002 in Romania a avut loc o conferinta a comunitatii de informatii, în timp ce faceam ancheta - astia de la Roşia Montană au sponsorizat conferinta comunitatii de informatii. Aveam aproape certitudinea ca cineva umbla cu un rucsac de bani si da in toate directiile ", a spus Oancea.
Cazul instrumentat de Oancea a fost închis după ce MAPN a declasificat documentele vândute de ofiţerul urmărit. Prin urmare, procurorul a înaintat întreg dosarul, care i se părea dubios, către PNA.

Kovesi: Nu avem dosare în care să fie începută urmărirea penală în cazul Roşia Montană

"Am dat solutie in dosarul ofiterului si trebuia sa trimit restul dosarului la PNA, intrucat mi s-a parut o cauza complexa si importanta. Am zis sa informez procurorul general, era Tanasa Joita, mi-a zis faceti-mi si mie o nota sa informez cu situatia de fapt constatată de dumneavoastră, iar dosarul sa-l tineti la dvs pana va spun eu. Am stat cu dosarul in fiset, si i-am dat dumnealui nota aceea", a relatat Oancea.
Ulterior, fostul procuror militar a avut o întâlnire cu preşedinta ANRM de la acea vreme, Maria Stratulat, care i-a spus că a primit o notă de la primul ministru de la acea vreme pe care era o rezoluţie care spunea că închiderea afacerii Roşia Montană constituie un impediment pentru intrarea României în NATO.

"Am avut o întâlnire la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi, în biroul doamnei preşedinte de la acea vreme, Maria Stratulat, cu acel prilej mi-a spus că a primit o notă de la primul ministru de la acea vreme pe care era o rezoluţie, rezoluţie care spunea ceva de genul că închiderea afacerii Roşia Montană constituie un impediment pentru intrarea României în NATO, chestiune care a fost transmisă la Londra de către premierul canadian, un anume domn Chretien. Rezoluţia o primise de la primul ministru, în 2003, de la premierul de la acea vreme, Adrian Năstase. Eu am presupus ca era vorba de nota mea pe care o dadusem procurorului general", spune Oancea.
"Am reusit sa transmit dosarul la PNA odata cu schimbarea procurorului general. Venise domnul Ilie Botoş, dar dansul nu cunoaste nimic de acest dosar", mai spune Oancea, care precizează că apoi nu a mai auzit nimic de acest dosar. De atunci, el a mai vorbit pe tema dosarului atât cu Rodica Stănoiu, fostul ministru al Justiţiei, cât şi cu europarlamentarul Victor Boştinaru.

INREGISTRAREA INTEGRALA A EMISIUNII JOCURI DE PUTERE AICI