A FI SAU A NU
FI….ROMAN IN AMERICA
Nasterea iluziei.
Majoritatea oamenilor care au emigrat in America recunosc
faptul ca exista o discrepanta intre ideea sau imaginea de America care o aveau in tara si America reala ,
traita, experimentata; ca viata pe care ei si-o imaginau ca o vor avea aici
depasea cu mult gradul de plenitudine al existentei lor actuale. Nu rare ori
auzim :’Mi-a trebuit America ’
sau’Am zis-Ma duc in America ’,
expresii ale unui sentiment ranit, al unei senzatii ca undeva s-au inselat. Romania are un
destin istoric modest, ne-am aparat podgoriile si gospodariile cat am putut
fara a puncta directia istoriei universale cum au facut-o alte popoare sau
imperii. Am avut o atitudine pasiva la umbra istoriei universale. Eroii nostrii
istorici sunt eroi locali , mioritici pe
care-i mitologizam in manualele noastre scolare. Dar nu ne-am ridicat la
maretia altor popoare, nu am fost creatori de civilizatie. Pai pe vremea cand
Decebal bea apa din urma de cal Egiptenii aveau dentisti specializati, iar in
Grecia antica erau deja create bazele modului de gandire occidental..Coborand
mult mai jos in istorie cu cele 2 razboaie mondiale am fost o tara
prea mica sa facem gargara.. Regele Mihai a venit cu ceva idei liberale dar nu
a durat mult ca ne-au intunecat rusii prin comunism si apoi ciuma de Ceausescu,
spun ca Ceausescu a fost o boala pentru ca a imbolnavit mentalitatea romanilor,
o boala care necesita tratament de generatii.
Vezi și
Revolutia romana ,fie ca a fost dictata de afara sau nu, a
fost expresia dorintei de descatusare a poporului roman, dorinta de libertate
si demnitate , explozia unor sentimente refulate de atatia ani. Democratia nou
instalata pe fondul unui entuziasm nemarginit nu a facut decat sa dezamageasca.
Coruptia, infantilismul politic, lipsa de justitie nu au facut decat sa
adanceasca un sentiment al neputintei, al nimicniciei , al resemnarii. Romanul
este cel mai mare specialist al resemnarii de pe scena istoriei. E ca si cum
te-ai impaca cu ideea ca esti un popor blestemat, ca un destin supraistoric , infailibil te
nenoroceste. Ca nu suntem in stare sa facem nimic. Insasi imnul romaniei este
foarte sugestiv in ceea ce priveste spiritul national istoric al romanilor:
‘Desteapta-te romane’.
Definiti printr-un
astfel de sentiment national-istoric (la noi nationalismul imbraca forme
neesentiale-alungarea minoritatilor- ca si cum ceilalti ne-ar impiedica sa
fim romani) privim celelalte
popoare ,care fac istorie, cu un sentiment ambivalent de invidie si respect ,
ca si popoare binecuvantate, unde participarea in istorie este deplina, unde
orice efort si sacrificiu uman pare sa aiba ecou universal. America nu are
un trecut in istorie dar face istorie sub ochii nostrii sub forma de
imperialism politic si economic pe care o manifesta, prin urmare este un popor
istoric. Pe Osama o sa-l prinda astia dupa cutiile de coca cola aruncate in
desertul din Afganistan. America
este spirit pragmatic, tehnicitate avansata si galopanta, competitie libera de
valori si transcendenta a legii, si toate acestre valori sunt parti ale mitului
American in care credem. E deajuns sa vezi ‘Ziua Independentei’ si sa sesisezi
puterile acestui mit.Peste tot imagini idealizante, o saturare cu sens a
realului. Si ca orice mit , furnizeaza o realitate ce transcende istoria, o
conditioneaza. Americanismele din Romania nu sunt decat ritualurile
acestui mit. Imitarea stilului American, snobismul , nu sunt decat o
ritualizare a cotidianului in scopul de a participa la a fi-ul American.
Nu se face distintie intre ideal si real pe de o parte , apoi intre system
social ca intreg si libertatea individuala pe de alta parte.
Iluzia de care
vorbeam la inceput consta in absolutizarea unei astfel de culturi, care este
sustinuta chiar de America
prin cultivarea permanenta a mitului, si functioneaza si mai bine la popoarele
neputincioase pentru care apare ca o salvare, ca o mantuire. De aceea obsesia
‘realizarii’ este legata de America -tara tuturor posibilitatilor.Cel mult poti sa spui despre
Dumnezeu ca este gandul tuturor posibilitatilor, iar realitatea lor , bunatatea
Lui. Noi insultam ceva acolo sus cand spunem : tara
tuturor…… Absolutizarea este o credinta care estompeaza atitudinea critica si
declanseaza entuziasmul emigrarii. Ritualul care ne face sa fim romani
are acordurile lui Dumitru Farcas nu ale
Madonei. Noi avem radacini mioritice , suntem meandrici, nu ne place
galopul tehnicist care domina natura; natura este lirismul nostru romanesc,
suntem legati essential de ea. Romania este o tara de cultura generala in care
un mecanic auto recita Eminescu pe cand aici specializarea avansata
dezumanizeaza in sensul ca deformeaza spiritul , ai rupe echilibrul , se nasc
spirite cu handicap, folositoare mecanismului social, economiei, profitabile cu
alte cuvinte dar handicapate ca situare existentiala.. Cred cu tarie ca
posibilitatea realizarii in sensul existential pe care l-am discutat aici e
posibil doar in spatial nostru originar, altfel vom trai ca niste rasaduri.
