Formarea sistemului colonial
În rezultatul Marilor descoperiri geografice a început sâ se formeze sistemul colo¬nial, constituirea câruia a decurs în câteva etape. Prima etapà corespunde cu secolul XVI çi a dus la aparitia imperiilor coloniale ale Portugaliei çi Spaniei. Portugalia se stabileçte în Oceanul Indian çi estul Asiei. Drept câ ea nu ocupâ teritorii întinse, ci numai puncte de pazâ, care aveau importantâ strategicâ din punct de vedere militar çi comercial. Se stabilesc portughezii pe litoralul de vest al Africii (insulele Capului Verde, golful Guineei, Mozambic), litoralul Indiei, în Sri Lanka, arhipelagul Son-delor, pe litoralul Chinez (Macao). În America de Sud ocupâ Brazilia. Spania supune insulele arhipelagului Antilele Mari, America Centralâ mai la sud de Rio Grande çi America de Sud (teritoriile ocupate de muntii Anzi çi câmpia La Plata). În Oceanul Pacific ocupâ insulele Filipine çi Mariane.
Vezi și
Din colonii portughezii aduceau mirodenii çi robi, iar spaniolii - aur çi argint. Co-loniile erau folosite pentru a aduce din ele bogâtii çi nu ca surse de materii prime sau piete de desfacere a mârfurilor produse în tarâ. Aceastâ abundentâ de bogâtii, câpâtate nu pe baza dezvoltârii productiei, a dus la stagnarea creçterii economice a ambelor state. Etapa a doua de formare a sistemului colonial coincide cu secolul XVII, când, pe arena mondialâ ca mare putere maritimâ, apare Olanda. Ea capâtâ independentâ fatâ de Spania çi începe a se dezvolta foarte rapid. În secolul 17 Olanda treptat ocupâ coloniile Portugaliei din Oceanul Indian (Sri Lanka, insulele Moluce, insula Java, unele teritorii pe litoralul Africii çi Indiei). Treptat ea preia rolul Portugaliei în Oceanul Indian. Cucereçte teritorii çi în America (Suriname, colonia Noul Amsterdam, situatâ pe locurile unde acum se aflâ oraçul New York, pe un timp scurt ia controlul çi asupra Braziliei). Asemânâtor portughezilor, olandezii, de asemenea, nu formau colonii întinse. Ca çi în cazul Spaniei çi Portugaliei, cucerirea de câtre Olanda a numeroaselor colonii a avut un impact negativ asupra dezvoltârii economiei acestei târi, ea intrând într-o perioadâ de stagnare. În secolul XVII în Europa încep sâ se dezvolte destul de rapid M. Britanie çi Franta, care dispuneau de o economie bine dezvoltatâ çi în care se stabiliserâ relatiile de productie capitaliste. Mârfurile produse în aceste târi pâtrund çi în coloniile portugheze çi spaniole. Ambele state aveau nevoie de colonii nu pentru a aduce bogâtii sub formâ de metale scumpe sau mirodenii, ci pentru a extinde în ele comertul, care era foarte convenabil. Etapa a treia începe la sfârçitul secolului XVii çi dureazâ pânâ în anii 80 ai seco- lului XVIII. Se caracterizeazâ prin începutul formârii imperiilor coloniale ale Frantei çi Marii Britanii. Interesele coloniale ale Angliei çi Frantei constau în vinderea mârfurilor produse în tarâ çi controlul asupra comertului efectuat de alte târi. A început dominarea Angliei pe mâri cu organizarea neoficialâ a echipelor de pirati. În acest sens, a fost vestit Francis Drake, care, gonind în scopuri de jaf dupâ nave portugheze çi spaniole, a efectuat a doua câlâtorie în jurul lumii. Primele colonii engleze au apârut în America de Nord. Mai târziu ocupâ Irlanda. De la Olanda acapareazâ unele colonii în Asia. Ambele state, luptând çi concurând între ele, pâtrund în America de Nord çi Centralâ, mai mari reuçite având însâ englezii. Franta pierde coloniile sale din Canada. Acelaçi lucru se întâmplâ çi în india. Etapa a patra dureazâ din anii 80 ai secolului XViii çi pânâ în anii 70 ai secolului XiX. Ea se caracterizeazâ prin urmâtoarele trâsâturi: - expansiunea colonialâ a Marii Britanii çi formarea Imperiului Colonial Britanic (ocupâ în întregime India, Australia, Noua Zeelandâ, Canada, Africa de Sud, insulele çi întâriturile Malta, Aden, Singapore, Hong Kong, Jamaica, Gibraltar etc. Câtre 1876 suprafata coloniilor era de 22,5 mil. km2; - lârgirea de circa 10 ori a suprafetei SUA în contul colonizârii regiunilor vestice çi ocupârii unor teritorii ale Mexicului; - ieçirea pe arena mondialâ a Japoniei, când ea dintr-un stat izolat devine o tarâ deschisâ çi încep sâ dezvolte relatiile de productie capitaliste. Etapa a cincea cuprinde perioada de timp dintre anii 70 ai secolului XIX çi pânâ la începutul Primului Râzboi Mondial. Specific pentru ea sunt urmâtoarele evenimente: - are loc trecerea de la capitalismul liberei concurente la imperialism; - în lupta pentru colonii se includ SUA, Germania, Italia çi Japonia, care s-au dezvoltat foarte rapid pe parcursul secolului XIX; - continuâ sâ-çi lârgeascâ posesiunile coloniale Anglia çi Franta; - are loc creçterea colosalâ a expansiunii coloniale, mai ales pe contul Africii çi Asiei; - se terminâ împârtirea Pâmântului între marile metropole çi formarea sistemului colonial.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu