Unirea Principatelor Române
24 Ianuarie 1859-Unirea Principatelor Romane - Lectia de istorie a Romaniei.
În fiecare an, la 24 Ianuarie, ne amintim cu emoție și mândrie de mărețul act al Unirii Principatelor Române prin care s-au pus temeliile statului român modern. Prin Unirea Moldovei cu Muntenia se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintodeauna, fiindcă Unirea, visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor din vremea lui Burebista și Decebal. Era după spusele lui Bălcescu ”visarea iubită” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare s.a.
În urma războiului Crimeii, problema românească a devenit o problemă de interes internațional, ea fiind luată în discuție la congresul de Pace de la Paris (1856) o parte a marilor puterii (Franța, Prusia, Piemonteul au susținut ideea unirii Prinicipatelor Române, în vreme ce (Anglia, Austria și Turcia) se împotriveau acestei idei, pentru a nu se ajunge la un conflict european, s-a hotărât consultarea poporului român în problema Unirii Prinicpatelor.
Vezi și
Congresul de pace de la Paris hotărâse:
-Înlăturarea protectoratului rusesc asupra Țării Românești care rămânea în continuare sub suzeranitatea Turciei și instituirea garanției colective ale marilor puteri.
- Libertatea navigației pe Dunăre
- Constiuirea Comisiei Dunării cu sediul la Galați
În anul 1857 au fost constituite parlamentele consultative , numite divanuri ad-hoc.
Convenția de la Paris din anul 1858 a hotărât realizarea unor noi alegeri pentru domnie atât în Moldova cât și în Țara Românească.
Idealul unirii tuturor românilor l-au nutrit cu ardoare marii cărturarii ai acestui popor de la Miron Costin până la Samuil Micu, Gheorghe Șincai sau Petru Maior. Idealul de unire și unitate națională i-au însuflețit pe Tudor Vladimirescu și pe toți revoluționari pașoptiști: Nicolae Bălecescu, Alecu Russo, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Simion Bărnuțiu s.a
Firul conducător al istoriei de peste 20 de secole a poporului român se află înscris în această idee a unități care a înarmat brațul tăbăcarilor al țăranilor și intelectualilor în Revoluția de la 1848 și care avea cu înflăcărare să meargă spre Dealul Mitropoliei peste câțiva ani, la data de 24 ianuarie 1859 pentru a spijini și impune pe cel ce avea să împlinească visul secular de unire, Alexandru Ioan Cuza.
Dubla alegere al lui Cuza, ca domn al Moldovei la 5 ianuarie și în Țara Românească la 24 ianuarie, în acest fel se realiza unirea în persoana domnitorului Alexandu Ioan Cuza.
Ziua de 24 ianuarie 1859 era ”ziua cea mai mare a veacului”, cum a fost numită. Unirea e actul energic al întregii națiunii române. Uniunea națională a făcut-o spunea cu fierbinte entuziasm marele patriot Mihail Kogălniceanu. O biruință memorabilă, după care vor urma ani de rodnică, înoire de mari reforme. Cea mai importantă fiind Reforma agrară din 1864, Reforma de transformare a învățământului la care trebuie să aibă acces țoti fiii poporului, de sporire a economiei prin construirea unei rețele de cale ferată și de drumuri.
Domnia lui Cuza a însemnat punerea bazelor statului național modern român. La 22 ianuarie 1866 s-a numit primul guvern iar 2 zile mai târziu avea să se constituie primul paralament.
Țara întreagă urca trepte mari de progres și prosperitate, făcea pași hotărâtori spre dobândirea independenței pe care o vor cuceri Roșiori și Dorobanți în iureșul gloanțelor de la Plevna, Rahova și Smârdan, în anul 1977 se proclamă Independența ca stat al României.
La data de 24 ianuarie 1859 a fost infaptuita Unirea Principatelor Romane prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor, atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca.
De la evenimentul care a schimbat destinul Romaniei asa cum o stim astazi au trecut 153 de ani. Momentul mai este cunoscut si ca Mica Unire deoarece Transilvania s-a alaturat in anul 1918 celor doua teritorii unificate.
Inainte de evenimentul ce l-a avut in prim-plan pe Alexandru Ioan Cuza, problema Principatelor Romane a devenit cunoscuta international prin intermediul Conferintei de la Viena in care s-a stabilit organizarea unor Adunari ad-hoc pentru a consulta vointa populatiei atat din Moldova, cat si din Tara Romaneasca in legatura cu unirea. In prima faza, colonelul Alexandru IoanCuza a fost ales ca Domn in Moldova la 5 ianuarie 1859. Delegatia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anunta alegerea de la Iasi, a sugerat oficial muntenilor ideea alegerii Domnului moldovean si la Bucuresti. La 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales ca Domn si in Tara Romaneasca, realizandu-se de facto unirea si punandu-se bazele statului roman modern.
Procesul anterior unificarii propriu-zise a fost unul complex datorita dificultatilor cu care se confruntau Principatele Romane in relatia cu unele dintre Marile Puteri ale vremii, dar apropierea din toate punctele de vedere a celor doua teritorii a dus la atingerea scopului comun.
Alte semnificatii ale zilei de 24 ianuarie:
1862 – Deschiderea primului Parlament unic al Romaniei la Bucuresti.
1939 – Un cutremur cu magnitudinea de 8,3 grade pe scara Richter are loc in Chile si duce la moartea a 28.000 de persoane.
1948 – Incepe constructia Fabricii de confectii “APACA” din Bucuresti.
1965 – Moare Winston Churchill, prim-ministru al Marii Britanii, scriitor, laureat al Premiului Nobel (n. 1874).
1972 – A fost descoperit soldatul japonez Shoichi Yokoi, care a petrecut 28 de ani in jungla, crezand ca al doilea razboi mondial este inca in desfasurare.
1984 – Este lansat pe piata primul computer Apple Macintosh.
1986 – Are loc prima survolare a planetei Uranus cu nava spatiala Voyager 2.
2010 – Crina Coco Popescu, in varsta de 15 ani a escaladat cel mai inalt varf al Oceaniei – Carstensz Pyramid (4884m) din Indonezia, devenind astfel cea mai tanara alpinista din lume care urca acest munte. Recordul anterior era detinut de americanca Samantha Larson care a urcat pe acest varf in 2007 la varsta de 18 ani.
Unirea Principatelor Romane
Unirea Principatelor Romane de la 24 ianuarie 1859 este considerata a fi primul pas important pe calea infaptuirii statului national unitar roman. Dupa ce la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales in unanimitate domn al Moldovei, la 24 ianuarie/5 februarie, este ales si domn al Munteniei.Alegerile pentru Adunarea Electiva a Tarii Romanesti s-au desfasurat, conform prevederilor Conventiei de la Paris din 1858, intre 8/20 si 12/24 ianuarie 1859. Partida Nationala n-a reusit sa obtina majoritatea mandatelor, in acest context, liderii Partidei Nationale si, in special liberalii-radicali, elementul cel mai dinamic al coalitiei, si-au dat seama ca singura cale de izbanda este apelul la masele populare. Au fost mobilizati bucurestenii, au fost chemati taranii din preajma Capitalei.
Lucrarile Adunarii Elective s-au deschis in ziua de 22 ianuarie (3 febr., stil nou) intr-o atmosfera incendiara. Cladirea din Dealul Mitropoliei era inconjurata de mii de oameni. In noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Nationale s-au reunit la hotelul ''Concordia'' din Bucuresti unde, pentru prima oara, s-a formulat cu voce tare ceea ce pana acum fusese doar o nazuinta: alegerea lui Cuza ca domn al ambelor Principate.
In dimineata de 24 ianuarie, la ora 11,00, cand lucrarile Adunarii s-au reluat, Vasile Boerescu a cerut o sedinta secreta in cadrul careia a precizat: ''A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezinta acest principiu. Aceasta persoana este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei! Sa ne unim asupra acestui nume si posteritatea ne va binecuvanta, tara ne va intinde mainile si constiinta noastra va fi impacata ca ne-am implinit... o dorinta sfanta''. Deputatii au jurat ca vor vota in unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniti in sala de sedinte au trecut la vot. Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele avand si urari adresate domnitorului: ''spre marirea patriei'', ''spre fericirea romanilor''.
Dupa citirea voturilor, Alexandru loan Cuza a fost proclamat domn al Principatelor Unite. Imediat rezultatul a fost adus la cunostinta multimii de pe Dealul Mitropoliei.
Ziarul Romanul din 27 ianuarie (8 febr., stil nou) consemneaza: ''... Nu se auzeau in toata capitala decat cele mai vii demonstratii de bucurie...singurul spectacol care se vedea pe toate ulitele, pe la toate raspantiile, pe toate locurile publice ale Bucurestilor. Fratii nostri tarani... strigau acum cu toata puterea energica a sufletelor lor: Sa traiasca Cuza! Sa traiasca Domnul nostru! Se aruncau unii in bratele altora, fara deosebire de conditii, ca cum toti, in general, ar fi scapat de jugul cel mai apasator''.
Unirea era un deziderat formulat inca de la 1848 cand, la Brasov, la 12/24 mai, se elabora programul-legamant: ''Printipiile noastre pentru reformarea patriei'' , ce cuprindea, intr-o formula sintetica, cele doua obiective fundamentale romanesti: ''Unirea Moldovei si Tarii Romanesti intr-un singur stat neatarnat romanesc''.
In acelasi timp, domnia lui Alexandru Ioan Cuza, desi scurta (1859-1866), a fost perioada de maxima dezvoltare a Romaniei moderne. Prin recunoasterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al Romaniei si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constitutii romanesti, reforma electorala, secularizarea averilor manastiresti, reforma agrara, a invatamantului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltarii moderne a Romaniei.
Plenul Senatului a aprobat, in sedinta din 23 noiembrie, o propunere legislativa prin care ziua de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Romane, devine zi de sarbatoare legala.
In favoarea propunerii legislative, initiata de senatori si deputati din toate grupurile parlamentare, au votat 87 de senatori, sase senatori au votat impotriva, iar sase s-au abtinut de la vot.
Guvernul nu a sustinut propunerea legislativa.
Senatul este prima Camera sesizata in acest caz, iar legea este organica, decizia finala apartinand Camerei Deputatilor.
dosar Agerpres de I.B. HotNews.ro
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează:
Marţi, 24 ianuarie 2012, la aniversarea a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române (1859), act care a avut loc pe Dealul Patriarhiei, într-o clădire a Bisericii situată lângă Catedrala mitropolitană de atunci, la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala patriarhală vor fi pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti, Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.
După Sfânta Liturghie, de la orele 11.00, va fi oficiat un Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreţ din istoria poporului român la înfăptuirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie semnificativă.
Patriarhia Română recomandă clerului ortodox ca rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu şi de pomenire a înfăptuitorilor Unirii Principatelor Române să fie oficiate în toate eparhiile ortodoxe româneşti din ţară şi străinătate.
24 Ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române aniversată la Catedrala Patriarhală
Astăzi, 24 ianuarie, la aniversarea a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române (1859), act care a avut loc pe Dealul Patriarhiei, într-o clădire a Bisericii situată lângă Catedrala mitropolitană de atunci, la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala patriarhală vor fi pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti, Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.
După Sfânta Liturghie, de la orele 11.00, va fi oficiat un Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreţ din istoria poporului român la înfăptuirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie semnificativă.
Patriarhia Română recomandă clerului ortodox ca rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu şi de pomenire a înfăptuitorilor Unirii Principatelor Române să fie oficiate în toate eparhiile ortodoxe româneşti din ţară şi străinătate. (sursa: Basilica) (Agenția de Presă Basilica - www.basilica.ro)
După Sfânta Liturghie, de la orele 11.00, va fi oficiat un Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreţ din istoria poporului român la înfăptuirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie semnificativă.
Patriarhia Română recomandă clerului ortodox ca rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu şi de pomenire a înfăptuitorilor Unirii Principatelor Române să fie oficiate în toate eparhiile ortodoxe româneşti din ţară şi străinătate. (sursa: Basilica) (Agenția de Presă Basilica - www.basilica.ro)
