joi, 1 decembrie 2016

Parada lui Simion - La Mulți Ani Romania

La Mulți Ani Romania

Poliția Călare de Ziua Națională

Vezi și

duminică, 17 iulie 2016

Viața în Detenție

“Ce-aţi făcut din noi, neisprăviţilor?”

Potrivit datelor oferite de Departamentul Instituţii Penitenciare, peste 500 de persoane din cele circa 7000 condamnate în 2014 au ajuns după gratii pentru a doua oară. Numărul celor care au ajuns la închisoare pentru a treia oară şi chiar de mai multe ori se ridică la aproape 300 de oameni.

Statul ROMAN chetuie in ficare luna cu un PUSCARIASI , 2000 - 3500 de roni ,cu 80 000 - 120 000 de infrcatori , Statul Roman are acesti banii din taxe si impozite de la poporul roman , peste 50% dintre pensionari au pesii de 600 roni , iar un copil are alocatia de 90 roni !! deci cine este vinovat ?! poporul , satatul sau puscariasii ?!
STATUL Roman pt ca nu fc legi aspre si pedepse mari de trei categorii 5- 10 - 15 - 25 de ani , pt crima , viol , pedofilie, tilharie si mutilare tr pedepsa pe viata , si pt furt si delapidare ce trec peste suma de 500 de mi de euro .

Cu toate că a respirat iarăși aerul ”tare” al libertății, patronul clubului Steaua a afișat o mină de om cu probleme. În plus, în închisoare a albit aproape complet.
„Gigi de abia așteaptă să iasă din pușcărie. Probabil, îl «roade» și dorul de casă, d-aia a slăbit vizibil și a și albit. Din ce știu eu, cred că are cu vreo șase-șapte kilograme mai puțin decât atunci când a fost închis (n.r. – 20 mai 2013)”, ne-a povestit, ieri, un apropiat al patronului clubului Steaua. La rândul său, Miron Cozma ne-a precizat: „Gigi Becali a slăbit în închisoare și pentru că are mari probleme cu coloana. Nu prea are el chef de mâncare, mai ales când e frig afară. Se înfofolește cu tot ce are. Mai mult, are probleme și cu dormitul, din cauza saltelei din celulă. Îl deranjează, pentru că e d-aia făcută de deținuți, din resturi vestimentare. A cerut să-i fie adusă o saltea specială, dar a fost refuzat”.

Rudele îi judecă, prietenii se îndepărtează, iar ei se pomenesc singuri în fața unei lumi pe care nu o mai înțeleg. Prin urmare, o bună parte dintre foștii pușcăriași săvârșesc noi infracțiuni și revin la pârnaie. Totuși, sunt și dintre cei care reușesc să revină pe calea cea dreaptă.

La Biroul de Probațiune din orașul Hâncești sunt îndrumate peste 400 de persoane, recent ieșite din închisoare. Printre ei l-am găsit și pe Vitalie, un tânăr de 29 de ani, care a fost condamnat la 11 ani de detenție pentru că a omorât o persoană în timp ce muncea în Rusia. O parte din pedeapsă bărbatul a ispăși-o acolo, dar ultimii ani a fost transferat într-o pușcărie din R. Moldova.

„Am încercat să mă angajez în câteva locuri. Peste tot am lucrat câte o lună sau două și nimeni nu mi-a dat nici un bănuț. Nu am cui să mă jelui pentru că nu am semnat nici un contract, iar angajatorii cu plăcere își bat joc de mine”, se plânge Vasile și își amintește că până a fi condamnat avea mașină, casă, soție, dar acum nici urmă n-a mai rămas din toate acestea. Omul spune că lumea s-a schimbat foarte mult în ultimii 20 de ani, iar el habar nu are unde s-o apuce.

Familia este cel mai important factor, care poate ajuta persoana să se reintegreze în societate. „Atunci când ies de după gratii majoritatea dintre ei sunt rezervați și reci. Nu doresc să interacționeze cu nimeni, nu-și pot găsi un loc de muncă și nici nu înțeleg ce trebuie să facă pentru a reveni la o viață normală. Un rol important îl joacă familia care trebuie să le ofere căldură, dragoste și susținere. Persoana nu trebuie judecată, pentru că acest lucru îl poate afecta și mai mult”, subliniază Mămăligă, care totuși evidențiază că reabilitarea este direct proporțională cu dorința omului de a se schimba.

Psihologul își amintește că a consultat câțiva foști pușcăriași, iar în prezent aceștia au o viață absolut normală. „Am observat că pe mulți credința i-a readus pe calea cea dreaptă. Unii cred în Dumnezeu, au iconițe și cruciulițe, citesc Biblia și acest lucru îi ajută. Ei trebuie să aibă o motivație și reintegrarea decurge mult mai ușor”, menționează specialista. Totodată, ea este convinsă că lucrul cu deținuții trebuie început cu mult timp înainte ca ei să fie eliberați, ca ei să nu aibă șocuri când vor ajunge la libertate.
Notă ! Prenumele foștilor deținuți au fost modificate pentru a le respecta anonimatul.

miercuri, 13 iulie 2016

Sclavii din Marea Britanie

Noi nu Suntem de Vînzare, dar Istoria se Repetă MEREU

Kunta Kinte era un mandingo , capturat în satul Gambia Jufureh și transportat la Annapolis , unde a fost vândut unui proprietar de pământ din județul Spotsylvania , Virginia . Există un monument dedicat lui Kunta Kinte în Annapolis , unul dintre puținele din lume care poartă numele unui sclav african. Plăcuța de înmatriculare a fost furată la 48 de ore de la instalare, în 1991 , probabil de Ku Klux Klan . Nu a fost găsit niciodată și a fost înlocuit două luni mai târziu.

Kunta este închis într-o navă împreună cu alți 139 de sclavi și dus în America . După o călătorie de trei luni, pe care doar 98 de sclavi de pe coasta Africii o finalizează, Kunta ajunge în Maryland , unde este vândut unui fermier mare, care își schimbă numele în Toby. Pentru restul vieții, Kunta nu renunță niciodată la visele ei de libertate și la ideea de a fugi. Se căsătorește cu Bell Waller - și el sclav - și are o fiică pe nume Kizzy, care este vândută câțiva ani mai târziu pentru că a scris o autorizație de călătorie falsă pentru un tânăr sclav de care este îndrăgostită. Restul cărții spune povestea celor patru generații dintre Kizzy și Alex Haley, descriind suferința lor în America .

Întrucât a fost întotdeauna aproape imposibil să obțineți detalii despre viața unui sclav (transmise oral sau din documente), multe dintre aceste detalii sunt fictive, dar numai acestea nu ar pune la îndoială istoricitatea lor (unul dintre motivele succesului cărții). În plus, Haley și-a ilustrat metodele de cercetare bazate pe analiza documentelor găsite în zeci de biblioteci și alte arhive.

După moartea lui Haley a fost posibil să se caute printre hârtiile sale: nu s-a găsit nicio confirmare la Kunta Kinte, care era, prin urmare, o invenție literară. Articolul care a dezvăluit defectul a fost publicat în 1993 de Philip Nobile în revista The Village Voice cu titlul Descoperind rădăcini .

Roots a suferit critici violente din partea multor istorici de la eliberarea sa, dar nu numai: Haley a fost condamnat în 1978 pentru plagiat. S-a dovedit că a copiat 81 de pasaje din romanul The African al lui Harold Courlander . Haley, care scrisese deja o frumoasă biografie a lui Malcolm X , a fost cumva protejat de judecători și a scăpat cu o amendă de 650.000 de dolari: o sumă uriașă, care i-a permis să-și salveze reputația și să vândă în continuare milioane de exemplare. .

Veazi mai multe Info AICI

Autobiografia lui Malcolm X este povestea vieții lui Malcolm X , născut ca Malcolm Little (1925–1965), care a devenit un activist pentru drepturile omului. Începând cu sarcina mamei sale, cartea descrie copilăria lui Little în Michigan , moartea tatălui ei în circumstanțe neclare și problemele tot mai mari de sănătate mintală ale mamei sale, care au dus la internarea ei într-un spital de psihiatrie . ^[3] Este acoperită viața adultă timpurie a lui Little din Boston și New York, precum și implicarea ei în crima organizată. Aceste fapte l-au costat arestarea și pedeapsa ulterioară de la opt până la zece ani de închisoare, din care a executat șase ani și jumătate (1946–1952). ^[4] Cartea prezintă slujirea sa cu Elijah Muhammad și Națiunea Islamului (1952–1963) și influența sa crescândă ca purtător de cuvânt național al organizației. Documentează dezamăgirea și abandonul Națiunii Islamului în martie 1964, convertirea sa la islamul sunnit , pelerinajul la Mecca și călătoriile în Africa. ^[5] Malcolm X a fost ucis în sala de bal Audubon din New York în februarie 1965, înainte de a termina cartea. Coautorul său, reporterulAlex Haley , în epilogul Autobiografiei , povestește ultimele zile din viața lui Malcolm X și detaliază aranjamentul lor de lucru, inclusiv opiniile personale ale lui Haley. Vezi Sursa Info AICI

5.000 de oameni ar putea fi tinuti sclavi in Marea Britanie

O asociatie, care le ajuta pe cele trei femei care au fost tinute sechestrate zeci de ani, la Londra, a facut un anunt socat. Alte cateva mii de persoane sunt tinute sclave in Marea Britanie.
Mai exact, Andrew Wallis, reprezentantul organizatiei, sustine ca este posibil ca circa 5.000 de persoane sa se afle in aceasta situatie, arata Daily Mail.

El a adaugat ca o parte dintre acestea sunt obligate sa presteze servicii sexuale, dar si sa rezolve treburi casnice sau sa comita infractiuni.

"Una dintre femeile salvate in aceasta saptamanaz e irlandeza, alta din Malaezia, iar alta era nascuta in sclavie. Nu a facut nimic altceva timp de 30 de ani. Oamenii ar putea sa se intrebe de ce nu pleaca pur si simplu. Dar acesti oameni sunt abuzati si traiesc in teroare. Nu au incredere in nimeni", a spus el.

O tendinta ingrijoratoare este numarul persoanelor aduse in Marea Britanie pentru recoltarea organelor, mai crede el.

Vezi și

de Andreea Ghinea
Sambata, 23 Noiembrie 2013, ora 20:42

Vezi și Sclavii din Marea Britanie

Copii vânduți ca SCLAVI în Marea Britanie

Cotidianul The Sun a publicat o investigație în care dezvăluie o afacere unde copiii supraviețuitori ai cutremurului din Nepal sunt vânduți ca sclavi familiilor din Anglia, pentru 5.000 de lire sterline fiecare.

Astfel, băieți și fete, unii de doar 10 ani, sunt vânduți de o grupare de trafic de persoane, fiind vizați refugiații nepalezi și familiile indiene sărace.

Makkhan Singh, traficant, i-a îndemnat pe jurnaliști britanici să ia un nepalez în Anglia: „Sunt oameni buni. Sunt buni la treburi făcute în casa și gătesc foarte bine. Nu va veni nimeni după voi”.

Și copiii dintr-un oraș din nord-vestul Indiei sunt vânduți de către traficanții de sclavifamiliilor bogate, care îi închid in casele din India, îi instruiesc și apoi le aranjează documente de călătorie false.

De asemenea, a înflorit și darea de mită pentru acte false, ceea ce înseamnă ca pot fi aduși copii ca sclavi în Marea Britanie, sub pretextul ca sunt rude orfane adoptate.

“Va pot aduce băiatul. Însa transportarea lui în Marea Britanie și documentele de care aveți nevoie sunt responsabilitatea voastră . (…) Sigur că poate merge (în Anglia – n.red.) Am furnizat băieți care au mers efectiv în Marea Britanie. Ceea ce faceți cu el ține de voi”, a spus traficantul, filmat cu camera ascunsa.

Întrebat dacă există vreo problemă pentru a obține copiii pe care sa îi vândă, Singh a răspuns: “India este inundata de băieți. Nepalul a fost distrus și toți nepalezii sunt acolo. Mergem la părinții săraci, vorbim cu ei, facem o afacere”.

Acesta îi sfătuiește pe cumpărători sa îi pregătească întâi o perioada de trei ani, in India, după care să le facă documentele. În plus, sunt recomandați copiii de 12-13 ani.

“Alegeți unul și îmi plătiți, după care plecați cu el. Apoi, nu mă mai cunoașteți, nu vă cunosc, nu ne-am întâlnit niciodată și nu-i primim înapoi”, a mai spus traficantul.

Totodată, acesta a explicat și că nu trebuie cumpărați copii care au mai puțin de 10 ani, pentru că “vor plânge, le va fi dor de părinți, nu vor putea lucra”. Nu în ultimul rând, traficantul a subliniat că nu stă la discuții cu privire la preț și că, în mod normal, o afacere de acest fel o încheie în cel mult 10 minute.

În urma cutremurului de 7,8 grade pe scara Richter, produs pe 25 aprilie 2015 în Nepal, aproape 9.000 de oameni au murit și 22.000 au fost răniți, în timp ce 3,5 milioane de persoane au rămas fără adăpost.

http://ziarulromanesc.net/focus/marea-britanie/strigator-la-cer-copii-vanduti-ca-sclavi-in-marea-britanie/

"Gasim un numar mare de cetateni romani identificati de-a lungul timpului ca muncind in acele spalatorii si acolo exista riscul producerii unor fapte de trafic de persoane. Fenomenul muncii la negru este coroborat cu aceste afaceri ale unor traficanti", a precizat Robert Marin

"Din 2012 pana in prezent am avut si 10 ofiteri de politie care au lucrat in Metropolitan Police si au avut investigatii directe cu partenerii din Marea Britanie. Avem la momentul de fata cel mai mare numar de investigatii comune existent in Europa intre doua tari. Acest numar poate fi interpretat in doua feluri: avem un fenomen foarte mare sau colaboram foarte bine", a completat Marin.

Ce spun britanicii despre romanii exploatati

Comisarul Kevin Hyland, raportor britanic pentru problematica traficului de persoane si a sclaviei moderne, a declarat ca, in 2016, in Marea Britanie s-au raportat 3.100 de cazuri de sclavie moderna, iar in 202 dintre acestea au fost implicati romani, un numar foarte mare, avand in vedere ca in cele peste 3.000 de cazuri erau implicati cetateni din 100 de tari.

Hyland a spus ca numarul romanilor exploatati prin munca este din ce in ce mai mare in Marea Britanie.

El a precizat ca, anul trecut, au existat informatii despre un numar foarte mare de cazuri, respectiv aproximativ 30.000, dar au fost raportate si dovedite 3.100.

Kevin Hyland a mai spus ca legislatia celor doua tari difera, in Marea Britanie fiind investigat si sectorul privat, pentru ca din lanturile de furnizori apar cele mai importante acte de sclavie moderna.

Comisarul britanic a adaugat ca, in fiecare an, companiile private sunt obligate sa afiseze pe site o declaratie potrivit careia nu folosesc persoane traficate pentru a produce bunuri si servicii, iar aceste declaratii sunt verificate de autoritati.

Declaratiile au fost facute dupa ce comisarul Kevin Hyland si ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, au participat la un seminar organizat de Ambasada Marii Britanii, cu ocazia vizitei printului Charles in Romania.

http://www.ziare.com/diaspora/romani-marea-britanie/numarul-romanilor-tratati-ca-sclavi-in-marea-britanie-e-din-ce-in-ce-mai-mare-1459739