Doua Proiecte de Lege sunt trecute prin parlament, pe sest !
Fară dezbatere publică . Nimeni nu vorbeste nimic!
Spun despre Hidroelectrica, Romsilva, Salrom (regia sarii) etc, 240, in total .
AL doilea proiect, modifică Legea executorului judecatoresc, permitand ca această functie sa fie indeplinita si de cetateni ai UE , Spatiul Ec European si din
Confederatia Elvetiana .
Mai mult, toate actele emise de acestia vor fi semnate electronic!
Tot ce inseamna facturi de utilitati au titlu executoriu . Cedand Toate resursele, acestea vor aparține corporatiilor straine, preturile vor creste atat de mult, incat Ne vor lua proprietațile cu ajutorul factorului extern .
Mai multe Info AICI
În
harta de mai sus puteți vedea că Estul Moldovei, sudul Dobrogei și
vestul țării sunt concesionate pentru exploatarea gazelor de şist.
„România este vândută și împrumutată.
Suntem în pragul de a o pierde”
Mircea Coșea
Suntem în pragul de a o pierde”
Mircea Coșea
Interesul lui Timmermans - România e dispusă să cedeze
Portul Constanța ?
Ministrul Timmermans și interesul pentru portul Constanța
Pe de altă parte, Olanda este poate cea mai interesantă țară din UE, nu
numai pentru România; este principalul investitor din România, dar și din
Rusia, după marea China; Olanda este și principala poartă pentru mărfurile
non-UE, prin marele port Rotterdam. Este, ca plasamente offshore și overseas
principalul rival al Marii Britanii, principal furnizor de armate de mercenari
etc. etc. Pe scurt, una dintre cele mai puternice și influente țări din lume.
Ei
bune, aici ajungem la problema Timmermans. Încă din 2014, de când era ministru
de Externe al Olandei, Timmermans era un avanpost al unui deziderat major al
Olandei — să obțină managementul sau controlul asupra portului Constanța.
"Noi dorim să împărtășim din experiența noastră, a spus el, în
domeniul logisticii și organizării portuare și nu doar pentru că ar fi în folosul
Constanței, dar și pentru că ar fi în beneficiul Rotterdam-ului — astfel,
România și Țările de jos ar controla întregul transport european de mărfuri pe
cale maritimă și fluvială", spunea Timmermans la vremea respectivă.
Televiziunea B1 TV, care transmitea în martie
2016 declarația lui Timmermans, titra: "Premierul Cioloș a dat semnale în
Olanda că este dispus să cedeze Portul Constanța, în schimbul promisiunii
intrării României în Schengen".
Proiect de lege să înstrăineze tot ce mai avem – 240 regii autonome și peste 1000 întreprinderi cu capital de stat sunt vizate
Doua proiecte de lege sunt trecute prin parlament, pe sest, fara dezbatere publica. Nimeni nu vorbeste nimic! Este vorba de un proiect prin care TOATE Regiile Autonome se vor privatiza! Spun despre Hidroelectrica, Romsilva, Salrom (regia sarii) etc, 240, in total.
AL doilea proiect, modifica legea executorului judecatoresc, permitand ca aceasta functie sa fie indeplinita si de cetateni ai UE, Spatiul European sau din Confederatia Elvetiana. Mai mult, toate actele emise de acestia vor fi semnate electronic! Intelegeti marsavia? Tot ce inseamna facturi de utilitati au titlu executoriu. Cedand toate resursele corporatiilor straine, preturile vor creste atat de mult, incat ne vor lua proprietatle cu ajutorul factorului extern (austrieci – ca ei au gazul, germani, elvetieni etc) si executori, care vor fi straini. Mai mult, au adoptat Legile Justitiei, prin care Legile UE au intaietate asupra Constitutiei. Si uite asa, pana la urmatoarele alegeri Regimul Iohanis va termina ce a facut Nastase cu Petromul, Ciorbea si Radu Vasile cu minele, Basescu cu flota, Ciuca, acum, cu padurile, sarea si energia electrica. Astfel vom ajunge in 5-6 ani sa nu mai avem nimic, nici macar casa in care locuim.
Via ActiveNews:
PS: daca stati pasivi, cand se vor apuca de vandut o sa plageti degeaba (ca si cu Termocentrala Mintia, Petrom si altele) pentru ca vanzarea se va face in baza unei legi care va fi in vigoare si de care putin v-a pasat cand puteati sa faceti ceva sa o stopati.
”Guvernul PSD-PNL-UDMR susține adoptarea unui proiect de Lege pentru modificarea și completarea OUG nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (PL-X 143/2023), respectiv:
Text proiect propus de Guvern și adoptat de Senat:
“Art.3.- (1) În aplicarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, autoritatea publică tutelară exercită dreptul de proprietate asupra acțiunilor/părților sociale, după caz, deținute în înfreprinderea publică, prin:
f.adoptarea deciziilor privind înstrăinarea participațiilor la întreprinderile publice aflate sub controlul său direct sau indirect, precum și listarea pe piețele reglementate, cu informarea prealabilă a Guvemului;”
Amendament Dumitru Coarnă: aliminarea art. 3, alin. 1, lit. f, deoarece:
Este vorba de bunuri proprietate publică care potrivit Constituției sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, motiv pentru care nu pot fi listate pe piețele reglementate.
Conform art. 136 din Constituție:
(1) Proprietatea este publică sau privată;
(2) Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale;
(3) Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes
național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice;
(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile.
În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică.
În același sens este și art. 868 din Codul civil conform căruia:
(1) Dreptul de administrare aparține regiilor autonome sau, după caz, autorităților administrației publice centrale sau locale și altor instituții publice de interes național, județean ori local;
(2) Titularul dreptului de administrare poate folosi și dispune de bunul dat în administrare în condițiile stabilite de lege și, dacă este cazul, de actul de constituire.
Textul integral al proiectului de Lege pentru modificarea și completarea OUG nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (PL-X 143/2023) poate fi consultat accesând următorul link: AICI
Rabinul Timmermans:
poliţia magistraturii trebuie făcută de magistraţi. Dacă există dubii despre
această poliţie, atunci trebuie luate măsuri.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, olandez,
realizează politica familiei europene populare, deşi dânsul face parte din
familia social democrată. In discuțiile avute la București, Timmermans a dat
dreptate, precum rabinul, tuturor taberelor care se confruntă în problema
revocării șefei DNA. La discuţiile cu
Timmermans de la Reprezentanţa Comisiei Europene din Bucureşti au fost prezenţi
Laura Codruţa Kovesi, procurorul sef
Romania este de vanzare , impotriva rationalului !
O tara care isi vinte terenurile , de fapt isi vinde viitorul !
Cea mai mare aberatie este sa-ti vinzi terenul si apoi sa muncesti cu ziua tocmai
pe terenul pe care l-ai vandut !
Toti
conducatorii de pe planeta se ingrijesc de tara si cetatenii lor . In
lume exista o singura tara in istoria omenirii care militeaza pentreu
distrugerea propriei Natii - Romania ! Cititi cu mare atentie !
Nicaieri in lume , nu s-a distrus tara de proprii ei conducatori ! Romania este unica in lume si in istorie pentru barbaria si ferocitatea actiunilor diabolice impotriva propriei Natii ! Nici popoarele primitive si salbatice , nu si-au distrus propria comunitate niciodata in istoria omenirii !
Ce fac serviciile secrete din Romania ! Avem cea mai numeroasa securitate din lume , raportata la populatie si cele mai catastrofale evolutii din lume . Romania este tara cu cel mai mic nivel de trai din Europa ! In Romania sau distrus toate institutiile de baza , Industria , Agricultura , Inavatamantul , Sanatatea , Cercetarea , etc. ..........
"Øystein Hovdkinn, ambasadorul Norvegiei, consideră că România are un potenţial enorm în energie şi agricultură, dar că situaţia actuală din industria alimentară este un adevărat paradox. „Puteţi hrăni 80 de milioane de oameni, dar importaţi două treimi din alimente. Este cel mai mare paradox, este o nebunie“, a spus ambasadorul în cadrul unei conferinţe de presă în care norvegienii au anunţat o finanţare nerambursabilă de 306 mil. euro pentru România. "
Cum este reglementata vanzarea terenurilor in tarile UE. Cum e in Romania
Romania este singura tara din Europa care nu a facut nicio notificare catre UE pentru instituirea de restrictii la cumpararea terenurilor de catre straini. Rezultatul – 40% din suprafata arabila a tarii de 10 mil. de hectare este acum detinuta de straini cu acte sau fara. La aceasta suprafata se mai adauga alte cateva milioane de hectare detinute de arendasi straini care au drept de preemptiune la cumparare. Plus cateva milioane de hectare de padure. De mentionat ca romanii nu detin nici macar un hectar de teren arabil in vreo tara UE, potrivit datelor confederatiilor de agricultori. Tratatele de aderare, incheiate de tarile UE lasa la latitudinea fiecarei tari problematica vanzarii terenurilor catre straini, acesta fiind una care tine de siguranta alimentara a fiecarui stat. Cu alte cuvinte, problematica vanzarii terenurilor este una nationala, nu una comunitara.Tarile UE care au refuzat sa-si liberalizeze piata funciara si au notificat UE in consecinta nu au primit nicio sanctiune.
In tratatul de aderare la UE incheiat de Romania se precizeaza ca terenul arabil este un “capital”, in vreme ce tari precum Ungaria, de exemplu, au precizat in taratul de aderare ca terenurile sunt “bun national”.
Tratatul de aderare a fost “negociat” cu UE in anul 2004, in timpul mandatului premierului Adrian Nastase.
Negocierile au fost purtate de o delegatie condusa de ministrul de Finante de atunci,Mihai Tanasescu. Din echipa de negociere, condusa de Vasile Puscas, in calitate de negociator-sef, a facut parte si actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.
ROMANIA: Romania este singura tara din Uniunea Europeana care nu a facut nicio notificare cu privire la vanzarea terenurilor catre straini, in vreme ce toate celelalte tari au notificat UE cu privire la interdictiile aplicate.
In Romania, persoanele juridice straine nu au niciul fel de restrictie la cumpararea de teren arabil si paduri, iar singura restrictie aplicata persoanelor fizice este preeptiunea vecinilor de lot la cumpararea terenului scos la vanzare. De asemenea, pot cumpara teren in Romania si apatrizii sau cetatenii non-UE daca au domiciul la momentul achizitiei intr-unul din statele UE.
Pana in prezent strainii detin cu acte, potrivit datelor APIA, 800.000 de hectare de teren arabil. In total, strainii detin cu acte sau neintabulate aproximativ 4 milioane de hectare de teren arabil, respectiv 40% din suprafata arabila a tarii. La aceasta suprafata se adauga mai multe milioane de hectare de paduri aflate in proprietatea strainilor.
Daca polonezii au stabilit distanta de la granite pana la care se poate face cumpararea de teren de catre straini la 150 de km, la noi aceasta cu greu s-a majorat de la 10 km la 20 km doar la presiunile Ministerului Apararii Nationale.
Daca polonezii au stabilit distanta de la granite pana la care se poate face cumpararea de teren de catre straini la 150 de km, la noi aceasta cu greu s-a majorat de la 10 km la 20 km doar la presiunile Ministerului Apararii Nationale.
În prezent, România, care este a cincea ţară ca suprafaţă agricolă de pe continent, este pe primul loc în Europa la teren arabil deţinut de străini, conform unui raport oficial, realizat in iunie 2013 de experți pentru decidenții politici din România, privind legislația și condițiile pe care alte state le solicită cumpărătorilor de proprietăți funciare din afară.
”Preţurile terenurilor agricole din România sunt printre cele mai scăzute din Europa. Situaţia din România este una simptomatică, fenomenul fiind cunoscut sub sintagma land-grabbing, întâlnit mai ales în Asia şi Africa. Conform unui raport dat publicităţii la sfârşitul lunii aprilie 2013 de Alianţa “Hands off the Land” şi asociaţia europeană a micilor fermieri “Via Campesina”, 3% din marile concerne deţin peste 50% din totalul terenurile agricole din Europa”, se mai arată în raport.
POLONIA: este nevoie de acordul guvernului pentru a cumpara teren arabil. In plus, trebuie sa faci dovada ca ai rezidenta timp de 12 ani in tara pentru a putea cumpara teren arabil. Polonia a obținut amanarea liberalizarii pietei funciare agricole pana in mai 2016. Potrivit unor surse apropiate situatiei, aceasta liberalizare va fi, cu siguranța, extinsa si in 2017. ”Până la ridicarea moratoriului, cetăţenii din Islanda, Lichteistein şi Norvegia au putut cumpăra cel mult 1 ha de teren agricol fără aviz. Orice suprafaţă superioară acestei limite, necesita aprobarea guvernului şi nu poate face obiectul închirierii sau proprietăţii.”
Teoretic, polonezii permit cetatenilor tarilor din Uniunea Europeana sa devina proprietari de terenuri agricole la ei in tara, dar pentru a face o astfel de achiziție, in lipsa cetațeniei polonezii, expatii sunt obligați sa obtina un permis special pentru a investi.
Aprobarea se obtine de la Ministerul Administrației in colaboare cu Ministerul de Interne si aplicația pentru obtinerea ei trebuie sa includa informații concrete privind statutul cumparatorului (cetațeanul strain), care este relația acestuia cu Polonia (afaceri, casatorie cu un cetatean polonez, etc), precum si cine este vanzătorul terenului arabil tranzacționat.
Cererile sunt verificate de Ministerul Agriculturii care poate transmite colegilor de la Administratie ca permisul nu este recomandat, iar cetateanul strain nu va putea finaliza tranzactia.
Mai mult, polonezii au si limitari cantitative pentru achizitii in sensul ca Autoritatea pentru Terenurile Statului (instituţie similara cu Autoritatea pentru Domeniile Statului din Romania) isi poate folosi dreptul de preemptiune pentru a opri achizitiile de peste 500 de hectare de teren.
Pe forumuri se discută de faptul că aceste documentații sunt mai ușor de obținut pentru anumite regiuni agricole din Polonia și mai dificil în altele. Mai mult, dacă se fac mai multe achiziții, pentru fiecare este nevoie de un permis special. Străinilor li se recomandă, informal, să își caute rădăcini poloneze în arborele de familie pentru a obține cetățenie și, astfel, să scape de birocrația infernală.
”Mai bine te căsătorești cu o poloneză, decât să treci prin iadul birocrației funciare din această țară”, glumesc expații din Polonia.
Polonia a limitat cumpărarea terenurilor la 150 de kilometri de graniţă.
BULGARIA: Parlamentul a votat pentru extinderea până în 2020 a interdicţiei de vânzare de terenuri agricole către străini. Comisia Europeană a avertizat că aceasta reprezintă o încălcare a angajamentelor internaţionale ale Bulgariei şi că Sofia ar putea fi pasibilă de sancţiuni financiare. În perspectiva aderării la UE în 2007, Bulgaria a modificat Constituţia, ridicând interdicţia impusă străinilor de a achiziţiona terenuri agricole. Un moratoriu care expiră la 1 ianuarie 2014 a fost totuşi introdus şi parlamentarii au decis să-l prelungească până la 1 ianuarie 2020.
UCRAINA: Parlamentul ucrainean a decis, în noiembrie 2012, prelungirea interdicţiei asupra vânzării terenurilor agricole până la 1 ianuarie 2016. Ucraina are o suprafaţă agricolă de 41,6 milioane de hectare, din care terenul arabil reprezintă 32,48 milioane de hectare. Aproximativ şapte milioane de loturi sunt deţinute de persoane fizice. Interdicţia asupra vânzării de terenuri agricole în Ucraina există din 1996 şi urma să expire la 1 ianuarie 2013.
UNGARIA: noile norme europene privind vânzarea fără restricţii a terenurilor agricole ar trebui să fie aplicate începând cu data de 15 iunie 2014, însă Guvernul ungar încearcă să-şi protejeze terenurile agricole prin câteva măsuri drastice. Astfel, persoanele din Ungaria despre care se constată că sunt implicate în vânzarea de teren agricol ungar către străini vor fi pasibile de până la cinci ani de închisoare. “Terenurile agricole ungare vor fi deţinute de unguri”, a afirmat şi primul ministru Viktor Orban, după semnarea unui acord, la Budapesta, cu şeful Camerei agricole ungare. Guvernul ungar a decis, încă din luna aprilie, să ofere spre concesionare 200 de mii de hectare de teren arabil către agricultori, în cadrul unui nou program care se aplică parcelelor de teren care sunt în prezent închiriate prin contracte ce expiră până la 31 mai 2017. Scopul programului este consolidarea fermelor de familie, precum şi a celor mici şi mijlocii. Ungaria intenţionează să reducă ponderea fermelor mari la 20 la sută din terenul arabil total, faţă de 50 la sută în prezent. Prin aceste măsuri, legislaţia ungară încearcă să apere agricultura de speculaţii şi de “capital străin”. Se consideră că până la un milion de hectare de teren agricol din Ungaria au fost vândute deja în mod disimulat unor străini, menţionează publicaţia MTI.
ESTONIA: Guvernul Estonian a facut notificare catre UE, iar acum a scos un draft de lege care prevede ca nu poti cumpara teren decat daca esti cetatean estonian.
LETONIA: În Letonia, rudele vânzătorului se pot opune tranzacției. Printre țările care nu se lasă ușor cumpărate se numără și Letonia care șia- revizuit legislația pentru a preîntâmpina ”invazia” străină în agricultură.
”Letonia a primit autorizarea Comisiei Europene pentru prelungirea moratoriului. Ministerul Agriculturii din Letonia a anunţat în anul 2013 (31 martie) introducerea unor măsuri restrictive pentru vânzarea terenurilor agricole care nu îi vizează numai pe cumpărătorii străini, ci pe toți cumpărătorii, iar prin noile reglementări se doreşte garantarea faptului că terenurile și pădurile din Letonia sunt folosite productiv. Printre altele, Letonia introduce dreptul refuzului din partea rudelor vânzătorului sau al vecinilor de teren de a vinde străinilor un teren agricol. De asemenea, cumpărătorii trebuie să prezinte un plan al folosirii terenului către autoritățile locale care ar decide apoi dacă îl aprobă. Guvernul leton analizează, de asemenea, posibilitatea creării unui fond de stat prin care statul ar cumpăra teren de la cei care vor să vândă și l-ar da, apoi, în arendă, fermierilor care vor să-l folosească.
Reprezentanții ministerului au mai declarat că nu intenționează să restricționeze cumpărarea de teren, ci vor ca pământul să fie folosit pentru producție agricolă profitabilă”, se specifică într-un document care analizeaza piata funciara din Europa, redactat anul trecut.
GERMANIA: Germanii se ceartă cu vecinii pentru fiecare bucată de pământ. Nu poti cumpara teren in Germania decat daca faci parte din economia Germaniei, adica, daca faci dovada ca platesti taxe acolo. Germania face apel la un instrumentar sofisticat de protectie a propriilor agricultori si a resurselor funciare nationale – instrumente juridice de preemptiune a colectivitatii locale in favoarea interesului public, legislatie nationala, dublata de regulamente locale, instrumente fiscale, instrumente structurale de amenajare funciara publica, instrumente financiare.
”În Germania, reglementările cu privire la cumpărarea terenurilor sunt foarte severe încât, este foarte dificilă cumpărarea de teren agricol. La fel ca Franța, țara are o agenție care reglementează vânzarea terenurilor care impune o serie de preempțiuni. Restricțiile merg până acolo încât, reglementările naționale foarte stricte sunt dublate de condițiile draconice impuse de autoritățile locale. De exemplu, deşi între Germania și Elveția există un acord de liber schimb, o exploatație elvețiană s-a extins peste graniță, arendând 2,5 hectare de teren în zona germană. Nu mai puțin de trei instanțe germane au anulat actul de închiriere motivând că firma elvețiană nu plătește taxe în Germania”, potrivit unui studiu comparativ cu privire la legislatia care reglementeaza piata funciara in tarile UE.
FRANTA: Franța blochează revânzarea sau arendarea pentru 15 ani. Legislatia prevede că proprietarul nu poate face ce vrea pe terenul aflat in proprietatea sa, pentru că acesta face parte din patrimoniul naţional. Franta face apel la un instrumentar sofisticat de protectie a propriilor agricultori si a resurselor funciare nationale – instrumente juridice de preemptiune a colectivitatii locale in favoarea interesului public, instrumente fiscale, instrumente structurale de amenajare funciara publica, instrumente financiare.
In Franta, nu mai putin de cinci ministere trebuie sa-si dea acordul pentru incheierea unei tranzactii funciare. Dupa obtinearea acordului de la autoritatile centrale urmeaza aceeasi procedura pentru obtinerea acordului autoritatilor locale. Practic, toate aceste masuri fac imposibila vanzarea terenurilor catre straini.
Legislația din Franța este bine pusă la punct în privința tranzacțiilor funciare, mai ales că terenurile din Hexagon au încă prețuri rezonabile în zonele mai puțin fierbinți ale agriculturii.
”În Franța, acţiunile de vânzare cumpărare a terenurilor agricole se află sub coordonarea SAFER care reprezintă Societăţile de amenajare funciară care au misiunea de a proteja resursele naturale ale ţării, peisajul şi mediul, au drept scop de a dinamiza agricultura, economia locală. Ele fac studii funciare, întreprind acţiuni de cumpărare/ vânzare a terenurilor agricole, gestionează bunurile agricole, forestiere şi rurale. SAFER studiază pieţele pentru a cunoaste preţurile bunurilor şi pământurilor, pentru a le estima la justa lor valoare, lucrând împreună cu Serviciul Domeniilor. Portalul Vigifoncier permite autorităţilor locale să se informeze asupra pieţei şi mişcărilor terenurilor în regiune şi la nivel naţional. SAFER pot cumpăra sau vinde terenuri agricole, apoi le revând agricultorilor sau colectivităţilor publice. Ele pot să stocheze terenuri, să le închirieze temporar agricultorilor, pentru a le proteja, pentru a realiza amenajarea optimă a acestora. Mijloacele de achiziţionare sunt variate: prin intelegeri, drept de preempţiune, gestionare temporară, prin convenţie de punere la dispoziţie – CMD, intermediere, convenţie de ocupare provizorie (COPP).”
Majoritatea fermelor franceze exploatează aceleași suprafețe de zeci, chiar sute de ani, iar proprietățile sunt lăsate moștenire, așa că este destul de dificil pentru un străin să se integreze în rândul fermierilor francezi. Dacă totuși are noroc și găsește teren agricol de cumpărat, legea îl obligă să lucreze acel pământ în scopuri agricole timp de 15 ani, perioadă în care vânzarea și închirierea proprietății este blocată și ilegală.
ITALIA: Italia este mai deschisă legislativ, dar fermierii nu vând. Pe harta Europei, fermierii italieni sunt printre cei mai naționaliști, așa că nu a fost nevoie de o legislație specială, că acesția nu au permis străinilor să se infiltreze în branșă.
Pentru a vinde teren agricol în Italia trebuie să îti anunți toți vecinii care au drept de preemțiune asupra proprietății. Abia atunci, dacă ei nu îl vor (ceea ce rar se întâmplă) poți da anunț. Chiar și așa este de neconceput pentru italieni să își vândă pământul direct unei personae fizice și prefera să facă tranzacția cu o firmă înregistrată și în țara lor, ca banii ”să nu se scurgă”. Sursa
Cedări de teren străinilor - România în top 10
Topul tarilor cel mai slab dezvoltate
Potrivit unui raport al GRAIN (o organizaţie nonguvernamentală care susţine micii fermieri), România se află în topul ţărilor în care companiile cu capital străin au ajuns să deţină mari suprafeţe de teren agricol alături de Liberia, Laos, Paraguay, Sierra Leone şi Indonezia.
La nivel mondial, cele mai multe ţări vizate pentru cumpărarea de teren agricol de către companii sau cetăţeni străini sunt în Africa şi America de Sud, investitorii neocolind nici Australia, Europa de Est sau Asia de Sud-Est. În Africa, de exemplu, în 20 din cele 56 de ţări ale continentului, străinii deţin puţin peste 1% din suprafeţele agricole. În Liberia străinii controlează 67%, adică 220.000 ha de teren. În Siera Leone 15% din teren este închiriat pe termen lung sau se află în proprietatea companiilor cu acţionariat străin.
Cu 700.000 ha de teren vândute, România este pe primul loc în Europa în ce priveşte suprafaţa agricolă controlată de companiile cu capital străin. Cehia a vândut şi ea 4% din totalul terenului agricol străinilor, în timp ce Ucraina este „ocupată“ în proporţie de 3%. Corporaţiile care cumpără teren agricol în România sunt traderii de cereale, multinaţionalele din industria alimentară, băncile, fondurile de investiţii şi de pensii, dar şi investitori persoane fizice (care şi-au deschis o firmă în ţară). Orientarea acestora către plasamente în terenuri a venit şi pe fondul crizei economice, ei considerând ca fiind mai sigure acest gen de investiţii. În ultimii cinci ani proprietarii din ţările sărace au vândut între 15 şi 20 de milioane de ha de teren arabil. REVISTA LUMEA SATULUI
Peste 70% din teritoriul României a fost concesionat firmelor străine
Aproape întreaga suprafață a României este concesionată străinilor pentru exploatarea resurselor naturale
Peste 70% din teritoriul României a fost
concesionat pentru exploatarea resurselor naturale. O parte însemnată
este dedicată gazelor de șist, concesionări făcute în mare taină. La fel
se doreste să se înceapă şi exploatarea lor!
Suprafețele concesionate de ANRM
- click pe foto pentru a vedea la dimensiunile reale;
Până în prezent, în România au fost
concesionate, în mod ilegal, pe baza Legii Petrolului nr. 238/2004, zece
perimetre în vederea explorării sau exploarii și exploatării
hidrocarburilor. Pentru restul perimetrelor de pe hartă, nu au fost
incă semnate acorduri de explorare si exploatare, existând doar
concesiuni. Din cele 10 acorduri incheiate, singurele acorduri
declasificate la cererea societății civile sunt cele trei acorduri
petroliere deținute de compania Chevron in Dobrogea. Restul, sunt
secretizate. Motivul…invocarea secretului comercial!
În acest moment, există 60 de perimetre în toată ţara în care se caută petrol şi gaze
Harta gazelor de şist din România
Guvernele care s-au succedat la
conducerea ţării din 2000 până astăzi au semnat nu mai puţin de 59 de
acorduri petroliere ce fac posibilă, în viitor şi în anumite condiţii,
exploatarea gazelor de şist.
Dezbaterile ce au început zilele
acestea, după ce localnicii din comuna Pun-geş-ti din judeţul Vaslui
s-au revoltat împotriva companiei americane Chevron, s-ar putea extinde
în viitor în multe din judeţele ţării, în condiţiile în care lucrări de
explorare ce au loc în 60 de perimetre vor indica prezenţa gazelor de
şist şi se va apela la metoda fracturării hidraulice pentru extragerea
acestora. Suprafaţa perimetrelor în cauză nu e mică. Unele din acestea
au suprafeţe ce ocupă cam cât 1-2 judeţe.
Beneficiarii: multinaţionale şi off-shore-uri
Cu începere din 1997, Agenţia Naţională
de Resurse Minerale a semnat cu 30 de firme acorduri de concesiune
pentru explorare-dezvoltare şi exploatare a resurselor de hidrocarburi.
Trebuie precizat că nu în toate perimetrele vor fi descoperite gaze
naturale şi, nici nu este obligatoriu să fie folosită fracturarea
hidraulică în extragerea acestora. Lista beneficiarilor de concesiuni
cuprinde companii de stat precum Romgaz şi Compania Naţională a Huilei
(actuală Societatea Naţională a Huilei), firme private importante precum
OMV Petrom, Lukoil şi Rompetrol, dar şi multe firme de apartament sau
off-shore-uri necunoscute cu acţionari ascunşi de ochii publici.
Lista ANRM include 59 de acorduri
petroliere semnate (gaze sau ţiţei). Un număr de zece dintre acestea
sunt amplasate în bazinul Mării Negre. Restul sunt teoretic candidate în
categoria posibilelor explorări de gaze prin fracturare hidraulică.
Multe locuri, precum cele de la graniţa judeţelor Vaslui şi Galaţi sau
zona 2 Mai-Vama Veche, ce aparţin Chevron, se află fie în zone
turistice, fie în arealuri protejate pin proiectul Natura 2000.
Legal, există un singur fel de gaze
Impresia că ANRM acordă de la bun
început, prin acordul concesiune petrolieră, un aviz de explorare a
perimetrului prin metoda clasică sau prin cea a fracturării hidraulice
este forţată. Totuşi, ceea ce aprobă ANRM este însă destul de neclar
deoarece toate acorduriele de concesiune petrolieră sunt incluse în
anexe secrete la hotărârile de guvern prin care acestea sunt aprobate.
Legea petrolului din 2004, care stă la baza acestor acorduri, nu conţine
noţiunea de gaze de şist. Sintagma face referire la procedura de
exploatare, nu la tipul resursei din sol extrase. Legea petrolului
defineşte gazele ca fiind cele ”libere din zăcăminte de gaz
metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat
zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia
amestecurilor de gaz condensat”.
Hotărârile propriu-zise ale Guvernului sunt şi ele vagi.
”Prin explorarea perimetrului (…) situat într-o zonă caracterizată printr-un grad de cercetare mai redus, condiţii morfologice dificile şi o structură geologică cu un grad mare de risc, sunt create premizele evidenţierii unor noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. Lucrările de explorare sunt necesare pentru descoperirea unor resurse şi rezerve de hidrocarburi, în zone neexplorate sau în zone situate la adâncimi mari în vederea cercetării”,
- explică Guvernul Victor Ponta necesitatea aprobării unui astfel de acord.
Numai în luna decembrie 2012 acesta a
aprobat cinci acorduri de concesiune petrolieră, perimetrele find
amplasate în judeţele Bihor, Arad şi Timişoara.
“Acordurile petroliere permit orice, dar sunt urmate de tot soiul de aviz, acorduri ale ANRM, certificate de mediu, acorduri de construcţie etc. De exemplu am înţeles că Chevron a obţinut aviz pentru tehnica clasică de explorare.Dacă vor dori să folosească tehnologii de fracturare vor trebui să ia din nou acorduri”,
- spune Otilia Nuţu, expert în domeniul energiei.
Solicitată de către „România liberă“,
ANRM a refuzat ieri să explice dacă acordurile şi actele adiţionale
semnate cu cele 30 de firme beneficiare prevăd tehnologia de explorare
folosită, posibilitatea ca aceasta să fie cea a fracturării hidraulice,
în câte perimetre s-a dat acceptul extragerii de gaze naturale.
Neoficial însă reprezentanţi ai ANRM au încercat ieri să liniştească
lucrurile. Potrivit lor, întreaga procedură de explorare este sub
controlul agenţiei, iar trecerea la fazele ulterioare de exploatare
presupun organizarea unor noi licitaţii. Sursa - StareaNatiunii.com
O țară arabă vrea să cumpere 2 MILIOANE de HECTARE de teren agricol în România
O ţară arabă vrea să cumpere două milioane hectare de teren agricol în România. Informaţia bombă a fost dată de şeful Asociaţiilor de Agricultori din România.
O ambasadă dintr-o ţară mică din Orientul Mijlociu a vrut să cumpere în ţara noastră două milioane de hectare de teren. România are obligaţia din 2014 să liberalizeze piaţa funciară, ceea ce înseamnă că cetăţenii altor state pot cumpăra terenuri în România în aceleaşi condiţii ca şi locuitorii ţării.
“Există cerere foarte mare pe piaţa terenurilor agricole din România, foarte mulţi investitori au venit la mine să îi ajut să găsească terenurile comasate pe care să le cumpere. O ambasadă dintr-o ţară mică din Orientul Mijlociu a căutat la noi în ţară să cumpere 2 milioane de hectare de teren agricol. Mi-au cerut mie ajutorul să le găsesc două milioane de hectare de teren agricol. Nu pot să spun ce ţară este, însă asta dovedeşte cât de căutat este terenul nostru”, a declarat, pentru Business24, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
Teama de a ne vinde pământul, dar şi siguranţa că fac o afacere profitabilă i-a îndemnat pe mulţi investori să se reorienteze către agricultură.
În timp ce la noi în ţară, un hectar de teren costă în medie, 2.000 de euro, în alte ţări, cum ar fi Danemarca, Olanda sau Germania un hectar a sărit de 20.000 de euro. În prezent, investitorii străini deţin peste 700.000 de hectare. Sursa : http://www.apologeticum.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu