Rosia Montana in danger

IS CYANIDE DANGEROUS ?

La Rosia Montana , la o afacere de 100 miliarde, spaga ar trebui sa fie in jur de 100 - 150 milioane euro.
La asemenea sume si ma-ta poate sa-ti fie dusman !
La asemenea sume si "MĂ-TA" poate sa-ti devină dusman !

La Rosia Montana , la o afacere de 100 miliarde , spaga ar trebui sa fie in jur de 100 - 150 milioane euro , unii vehiculeaza chiar 300 mil euro .
An excellent presentation on Rosia Montana ROŞIA MONTANĂ NEWS – WELCOME

This website is a place where you can discover more about the Roşia Montană gold mine in Romania. We want to share facts and figures, news and views about what’s happening and to help inform the current debate.

HOW WILL THE MINE IMPACT THE ENVIRONMENT?
HOW DO LOCAL PEOPLE FEEL ABOUT THE MINE?

Keep up to date with news and developments about the Roşia Montană mine. The links below lead to interviews with and articles from guest contributors and perspectives on commentary from around the web, including:
Catalin Hosu on MEP Paul Rübig's interview about the Roşia Montană mine's effects on the environment and the economy
An interview with Paul Rübig, MEP, on raw materials and jobs in Europe
David Jennings, CEO of York Archaeological Trust, on how the 10-year heritage research at Roşia Montană cannot be contradicted by a three-day visit
Dr. Suzanne Lacasse and Kaare Höeg, Technical Experts at Norwegian Geotechnical Institute (NGI), on Roşia Montană and Baia Mare and how they cannot be compared
Catalin Hosu on Romania's opportunity to create jobs for Romanians
Mr. Stephan Theben writes about best practice and ‘raising the bar’
Raw Materials Group on why Romania has secured a very good deal with Roşia Montană



14 REASONS WHY THE ROŞIA MONTANĂ MINING PROJECT WOULD BE GOOD FOR ROMANIA
Written by Catalin Hosu
As 2014 gets underway it’s a good opportunity to remind ourselves why the mining project would benefit Roşia Montană and Romania.
1. Boost to the Romanian economy
The mine would contribute billions of dollars to the Romanian economy, both directly and indirectly and the majority (78%) of the mine’s benefits would stay in Romania.
2. More jobs for Romanians
As well as generating more than 7,000 direct and indirect jobs in the local area, the project could help reignite the mining industry in Romania. A million people worked in mining in 1990; by 2012 that figure had dropped to just 2,500. A revitalised mining sector could generate thousands of new jobs for Romanians.
3. Safeguarding Romania’s economic future
The mining project would provide a great example for how overseas investment could help solve Romania’s economic problems.
4. Cleaning up the environment
The landscape at Roşia Montană is far from pristine. The region has suffered enormously from past, unregulated mining activity. RMGC has already invested $10 million USD in cleaning up pollution at Roşia Montană, with a further $150 million USD set aside for rehabilitation activities.
5. More trees
In order to develop the mine, 255 hectares of trees in Roşia Montană would be felled. But, in exchange, the mining project provides for the planting of just over 1,000 hectares of forest before the mining operations even begins, 400 around the mine site and 600 outside the immediate mine area.
6. Enhancing biodiversity
The Roşia Montană project would promote economic growth at the same as increasing local biodiversity. As argued by Struan Stevenson MEP, major mining projects like this one can help the EU meet its 2020 biodiversity targets.
7. Protecting cultural heritage
Roşia Montană has over two millennia of history, stretching back to Roman times. The project has already invested $30 million USD in preserving and restoring local heritage and a further $120 million USD is committed.
8. Restoring buildings
RMGC is already restoring many of the buildings in Roşia Montană. These pictures show some of the work that had taken place so far.
9. Improving local infrastructure
The mining project would hugely improve local infrastructure by building access roads, bridges, electricity supply systems and communications systems.
10. Boost to tourism
RMGC has already invested in building a new mining museum in Roşia Montană and the project wouldensure that valuable historical relics in the area are uncovered, restored, and preserved.
11. A chance to ‘move on’
The Baia Mare disaster in 2000 has caused understandable concern about a new mining project which uses cyanide. But the Roşia Montană project has learnt lessons from Baia Mare and other projects, giving Romania the chance to show that it is has moved on from the safety concerns of the past.
12. An example of best practice
With the Roşia Montană project, Romania has the opportunity to set a new global benchmark, earning the country’s mining sector a reputation for industrial safety, high quality project design, international environmental standards, and modern mining practices.
13. Gold can save lives
Gold isn’t just used to make jewellery and luxury items. The gold mined at Roşia Montană could also be used to help save lives.
14. It’s what the local people want
In a 2012 referendum of people living in Roşia Montană, 78% of those who voted supported the construction of the gold mine. What’s more, of the people living in the broader Apuseni Mountains region, 62% of those who voted supported the construction of the mine. Clearly, local people want the mining project to go ahead.
http://www.rosiamontananews.com


Romanian translation

Material informativ despre exploatarea gazelor de sist
De ce este bătălie mare pe Roșia Montana ?
Pentru ca bogățiile subsolului sunt diversificate !
Aur – 1,5 gr/tonă de minereu de concentraţie medie; argint – 7-11 gr/tonă de minereu; germaniu – 20 gr/tonă (de 11-12 ori mai mult decât aurul, folosit în detectoare ultrasensibile în infraroşu, în compoziţia lentilelor de microscoape, în lentilele de camere foto şi video cu unghi larg etc.; vanadiu – 2.500 gr/tonă (!!) folosit în aplicaţii nucleare şi în aliaje de oţel anticorozive; titan – 1.000 gr/tonă (!!) folosit la rachete cosmice, submarine nucleare, motoare de avioane supersonice, automobile de curse Ferrari etc.; nichel – 30 gr/tonă, folosit la baterii, la fabricile de desalinizare a apei, în oţeluri înalt aliate; crom – 50 gr/tonă, folosit în construcţia de avioane împreună cu aluminiul şi în compoziţia oţelurilor înalt aliate; cobalt – 30 gr/tonă agent radioterapeutic, folosit în turbine cu gaz, în motoare cu reacţie; galiu – 300 gr/tonă" by Liviu Dacul Otv Liber

Si mai este un lucru care îi preocupă pe dușmanii țării , să ne șteargă istoria de mii de ani !

Tăbliţele cerate de la Roşia Montană
Pe lângă aurul pe care este aşezată comuna, Roşia Montană constituie o mare comoară şi nu doar pentru România, ci pentru întreaga Europă, prin existenţa unor documente de o valoare inestimabilă care au fost găsite aici – nişte tăbliţe cerate ce aparţin romanilor.
De Roşia Montană cu siguranţă a auzit tot românul, comuna este o localitate extrem de importantă de pe teritoriul ţării noastre, se află în judeţul Alba, din Transilvania, în Munţii Apuseni, şi este cunoscută datorită zăcămintelor de aur care se găsesc acolo – cele mai mari de la noi din ţară şi din Europa.
Roşia Montană reprezintă, de fapt, un reper al existenţei noastre naţionale. Culegerea firicelelor de aur, primul început al mineritului aurifer, datează din zorii preistoriei, din cele două epoci ale fierului, continuând în epoca romană, când atinge apogeul. Primii locuitori ai acestor meleaguri au fost scito-agatârşii şi geto-dacii.


Tripticele: Documentele oficiale ale strămoşilor
Tăbliţele cerate au fost descoperite întâmplător în minele de aur părăsite de la Roşia Montană, cu peste 200 de ani în urmă, şi reprezintă, de fapt, documentele oficiale ale cetăţenilor de rând. La vremea respectivă, actele oficiale erau înscrise pe un suport de lemn peste care se turna ceară.
Cu toate că sunt foarte puţin mediatizate, tăbliţele cerate constituie o pagină de istorie care ne demonstrează, contrar teoriilor spuse, că dacii erau nişte oameni iscusiţi în ale exploatării aurului, pe care ştiau să îl prelucreze.
Tripticele, aşa cum mai sunt tăbliţele cunoscute, sunt scrise în limba greacă şi în limba latină cursivă şi conţin date de ordin juridic, social-economic, condiţii de muncă, de salarizare, precum şi penalităţile pe care le aveau de suportat cei care nu îşi asumau sarcinile în urma unui contract, precum şi informaţii despre realităţile economice, ale sistemului de habitat, viaţa religioasă şi raporturile juridice care guvernau comunitatea minieră de la Roşia Montană. Actele înscrise erau redactate de jurişti de cetăţenie romană.


50 de tăbliţe cerate descoperite, 25 salvate


Din păcate, dintre cele 50 de tăbliţe descoperite la Roşia Montană, doar 25 dintre ele au mai rămas vii şi salvate, întrucât cealaltă jumătate fie a fost distrusă intenţionat sau, poate, doar din nepricepere. Cele 25 de tăbliţe care s-au păstrat se află în momentul de faţă la Muzeul de Istorie din Budapesta, precum şi la Viena şi Berlin.
Primele plăcuţe au fost descoperite în anul 1786, însă una dintre ele a fost distrusă înainte de a fi citită, în timpul procesului de uscare. Astfel, pe cea de-a două tăbliţă descoperită, arheologii au putut să descifreze un mister şi să realizeze valoarea incontestabilă a tripticelor.

Tăbliţa era scrisă în limba greacă şi se referea la un contract de împrumut încheiat în anul 168. Acesta a fost începutul descoperirii valoroase, întrucât în anii ce-au urmat se descoperea o altă tăbliţă cerată, care se refera la decizia de desfiinţare a unei asociaţii formate din 54 de membri care acorda diferite sume de bani drept ajutor de înmormântare.
Şi tot aşa, ani la rând, până în anul 1855, când s-a făcut ultima descoperire, minele de la Roşia Montană dezvăluiau că sunt un loc important nu doar pentru aurul care zace acolo, ci şi pentru aceste importante documente istorice, adevărate capodopere arheologice.

Istoricii şi toţi cei care le-au studiat sunt de părere că aceste tăbliţe cerate suntdocumente foarte rare şi de o importanţă enormă, tripticele reprezentând dovada răspândirii limbii latine prisce (adică vulgară) în secolul al II-lea î.Hr. şi, de asemenea, a scrierii cursive în limba latină.
Tripticele demonstrează, totodată, că dacii se înţelegeau foarte bine cu romanii în această limbă latină vulgară. Deşi doar 14 dintre ele sunt partial lizibile, ele reuşesc totuşi să facă lumină asupra unor aspecte controversate ale istoriei daco-romanilor.

Specialiştii spun, de asemenea, că aceste 50 de tăbliţe descoperite de-a lungul anilor nu sunt singurele care au fost ascunse în minele de la Roşia Montană. Se pare că în cele peste 100 de puţuri aurifiere care au fost părăsite pe vremea romanilor, s-ar mai afla foarte multe astfel de tăbliţe cerate şi că ele ar purta mesaje importante ce ar conduce la elucidarea unui mare mister: comunităţile de mineri din Dalmaţia care au fost aduşi de romani, după colonizarea Daciei, pentru exploatarea aurului din zonă.
Una dintre tăbliţe, extrem de importantă, este cea care datează din anul 131 d.Hr. şi înfăţişează un contract încheiat între Dasius Verzonis, dintr-un sat din Dalmaţia, şi Maximus Batonis, contract în care era vândută o fetiţă care se numea Passima, în vârstă de şase ani, pe 265 de dinari.

Tot aici, din frânturile de propoziţii care au rămas încă lizibile, a reieşit denumirea veche a comunei Roşia Montană, din perioada Antichităţii, şi anume Alburnus Maior. Acest fapt demonstrează existenţa de mii de ani a Roşiei Montane şi a activităţii de exploatare a aurului din zonă. Roşia Montană este una dintre cele mai vechi localităţi de pe teroritoriul ţării noastre şi reprezintă o filă din istoria neamului românesc.
Iar aceste tăbliţe cerate, cu o importanţă deosebită, reprezintă actul de naştere a poporului român.

Rosia Montana: Metalele rare despre care nu se vorbeste valoreaza mai mult decat aurul care va fi extras

Subiectul Roșia Montana este tratat de opinia publică doar din punct de vedere ecologic și ignorat din perspectiva economică. Pe lângă faptul că acest contract încheiat de statul român cu compania Gabriel Resources este unul care deficitar și odată începută exploatarea, întreaga regiune va fi poluată pentru o perioadă extrem de lungă de timp, mai există și alte implicări economice despre care nimeni nu vrea să pomenească. Oare de ce?
Interesant mai este și faptul că Gabriel Resources a efectuat o prognoză impresionantă de extragere a aurului din minereul existent. Conform documentelor din contractul oficial, compania canadiană a preconizat existența a 218 de tone de minereu din care se pot extrage 300 tone de aur și 1600 tone de argint. Statul român are o cotă de participare de 25% și redevența pe care o va încasa este de 6%. Trebuie specificat faptul că statul român va încasa o cotă procentuală din profitul pe care Gabriel Resources îl va face în urma vânzării aurului si argintului extrase din Roșia Montana. Se presupune că dacă uncia de aur se va vinde cu 900 de euro, atunci Gabriel Resources va efectua un profit de 7,5 miliarde de dolari, din care statul va primi 1,8 miliarde.
Ce se întâmplă în cazul în care prognoza de extragere a minereului este eronată?
Lucrurile sunt destul de simple, dacă se vor extrage aur și argint mai puțin atunci automat profitul statului va fi unul considerabil mai mic. Aurel Sântimbrean, de profesie geolog, a activat pentru mai bine de 20 de ani în zona Roșia Montana și a elaborat diverse studii cu privire la minereul existent în zonă. Pentru a face lumină cu privire la aspectul economic, a oferit un interviu publicației Kmkz, unde explică pe larg anumite aspecte despre care se evită a fi făcute publice. Conform analizei sale, zăcământul de la Roșia Montana nu este chiar atât de bogat în aur precum a preconizat compania canadiană.
“Documentația făcea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu. Ei, pe baza documentației noastre, au recalculat că zăcământ ar fi 218 milioane de tone de minereu din care se pot recupera 300 tone de aur și 1600 tone de argint. Eu la o discuție cu planurile pe masă, pot să le arăt că zăcămintele aurifere de la Roșia Montană sunt distribuite pe verticală. Zonele cele mai bogate au fost și sunt la suprafață și cu cât cobori, conținutul în aur scade. La muntele Cetate, dacă la suprafață conținutul e de 3 grame, la o adâncime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Vă dați seama ce diferență? S-ar putea să aibă surprize…“, susține Aurel Sântimbrean.
În acest fel, putem fi siguri că statul român este “păcălit”, cu nună știință sau nu, cu privire la profitul care va fi încasat.
Manevra Roșia Montana
Pe lângă faptul că zăcămintele din Roșia Montana conțin aur și argint, mai conțin și alte multe metale importante. Se mai spune că acel contract de concesiune conține o clauză prin care orice metal recuperat în plus devine proprietatea firmei care efectuează extracția, în cazul nostru Gabriel Resources. În Roșia Montana minereul este foarte bogat în alte materiale și astfel compania canadiană va extrage cantități impresionante de metale importante pentru care nu va plăti nimic.

“În 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o probă de 350 kilograme de zăcământ și am trimis-o la analiză la Institutul de Cercetări din Baia Mare. Vreau să vă prezint câteva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11, 7 grame pe tonă, arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă.“, susține geologul român.
Astfel, manevra Roșia Montana se pune în practică și pe lângă faptul că zona va fi poluată pentru mulți ani de acum înainte, statul român este păcălit de mirajul aurului și scapă din mână taxele pentru alte metale importante. Probabil că aceste informații sunt cunoscute în rândul celor care au încheiat contractul de concesiune și probabil că partea lor a fost una impresionantă pentru că altfel nu se poate explica ignoranța de care dau dovadă.

Subiectele mici ascund problemele mari
În linii mari, „polemicile” sunt subordonate celor două mari găşti aflate în competiţie şi conduse de Dan Voiculescu şi Traian Băsescu. Toate celelalte probleme ardente ale momentului capătă un aspect secundar. Haideţi, dragi citiori, să punctăm câteva:

1. În staţiunea Mamaia, premierul Ponta a făcut o declaraţie halucinantă: „România se va regionaliza înainte de adoptarea Constituţiei”, fiindcă aşa vor muşchii lui sau aşa a primit ordin expres de la tata socru, liderul de facto al USL-ului. În afară de această ilegalitate, paralel cu ea, se ridică o altă monstruoasă problemă: banii pentru mafioţi la schimb cu mediul şi ecosistemul distrus.
Roşia Montană a fost un punct forte în campania USL-ului. În campania electorală, liderii USL afirmau: „Noi nu facem ce a făcut PDL-ul. Respectăm mediul natural şi voinţa poporului. Noi spunem un NU hotărât tratării mediului cu cianuri”. Asta a fost în campanie. Proştii au votat, şmecherii au uitat. Nu mai contează că ecosistemul va fi afectat pe sute de ani. Contează banul care iese rapid şi care intră în anumite buzunare. Aici lângă premierul Ponta trebuie să-l amintim şi pe „marele ecologist” Crin Antonescu. Realitatea demonstrează că el luptă pentru o altă faţă a proiectului Gold Corporation. Printre numele sonore care au sprijinit acest proiect în Parlamentul European se numără şi Adina Vălean, azi soţia lui Crin Antonescu. Deci prezidenţiabilul, aflat în cădere liberă în toate sondajele, a jucat la două capete, dar inabil. În declaraţiile de presă este focos ecologist iar în realitate îl aflăm cu gândul la încasările materiale. În cele din urmă, Guvernul a dat drumul acestui proiect. Puşi în faţa unui fapt împlinit, mulţi dintre PSD-işti încearcă să o dea la întors. Însuşi Ponta a afirmat că este un proiect foarte complicat şi mai trebuie să fie reexaminat. În realitate însă, USL are două discursuri: unul pentru un electorat flămând şi slab informat şi un altul pentru patronii lor, adică şefii mafiei. Evident că România se va alege doar cu pagube de mediu din proiectul Roşia Montană, pe când mafia care a acceptat acest proiect va număra mulţi bani în conturile din Elveţia. Totuşi, să nu uităm că actualii lideri Ponta şi Antonescu sunt artizanii proiectului Roşia Montană precum şi ai unui al proiect legat de exploatarea gazelor de şist.
Marea Neagră. Încă din vremea lui Nicolae Ceauşescu existau informaţii că România are mari rezerve de petrol şi în Marea Neagră. Lucru confirmat chiar în zilele noastre. Este adevărat şi ne bucură acest fapt. Însă mai există o problemă: cine va exploata aceste resurse şi câţi din banii obţinuţi din exploatarea lor vor intra în vistieria ţării şi câţi vor intra în conturile firmei care va exploata perimetrele în cauză? Probabil se va uza de aceeaşi şmecherie ca în situaţia Roşiei Montane. În ambele cazuri, responsabil pentru aceste lucruri este guvernul Ponta.
2. Pentru mai multă demnitate. Suntem mereu pregătiţi să ţinem discursuri memorabile, să ne aflăm plângând la TV sau în presă soarta foştilor deţinuţi politici, a ofiţerilor regalişti arestaţi zeci de ani pe nedrept, dar în practică ce se întâmplă? Asistăm la un grotesc spectacol, privind succesiunea la sceptru în „regala” familie Cioabă pe când ne întrebăm cu indignare când televizunile particulare se vor ocupa de biografiile adevăraţilor luptători anticomunişti. Paradoxal, deputatul Mădălin Voicu s-a angajat să realizeze un proiect de lege care să interzică folosirea de însemne „monarhice” în lumea ţigănească. Curios este faptul că nici un reprezentant al intelighenţiei româneşti, până mai ieri mare monarhistă, nu a avut nici o intervenţie curajoasă în acest sens.
Ca un epilog, administratorul Borza, un fel de lichidator al Hidroelectrica, este urmărit penal. Iniţial fusese numit ca să-i înfunde pe „băieţii deştepţi” din energie. Astăzi se constată că de fapt el le-a copiat perfect metoda: este acuzat de concedieri ilegale şi de însuşirea unei sume importante de la buget în folos personal. Aceasta este situaţia de fapt a României, care nu reiese imediat din comentariile marilor analişti politici, cu temă impusă de patronii lor: Voiculescu şi Băsescu.
În tabăra lui Voiculescu, realizatorii de emisiuni şi comentatorii invitaţi se fac că nu au auzit de propunerea procurorilor de condamnare la 12 ani de închisoare, cu executare, pentru patronul lor. În paralel cu această propunere, „Evenimentul Zilei” a scos în evidenţă trecutul lui Dan Voiculescu, nu atât de turnător la Securitate, cât de angajat al acestei instituţii. „Evenimentul Zilei” arată cu ce se ocupa distinsul senator conservator în vremea când lucra la Crescent şi Dunărea.
În fond, mica noastră presă este preocupată de războiul dintre Băsescu şi Voiculescu şi temele minore de scandal, ca în satira lui Juvenal: „Aşa vreau, aşa îmi place, voinţa mea ţine loc de lege”, în vreme ce în Israel se distribuie populaţiei civile măşti de gaze.

autor: Adrian Majuru sursA: cotidianul.ro
PERVERSITATE MAXIMĂ: Datele incredibile ale unei Hotărâri de Guvern legate de Roşia Montană. Pentru cine lucrează Ponta de 1 Mai şi de Paşti.
BONUS MINDBOMB: Dan Ş-O VA lua (foto)

Guvernul a decis ieri (30 aprilie 2013) înfiinţarea companiei Minvest Roşia Montană, prin divizarea societăţii Minvest Deva. Oficial, printr-un comunicat citat de Mediafax, Guvernul şi-a motivate astfel decizia:


“Hotărârea de guvern are în vedere divizarea parţială, în interesul acţionarilor, a Minvest, în scopul separării activităţii de gestionare a pachetului minoritar de acţiuni deţinut de Minvest la Roşia Montană Gold Corporation de restul activităţilor companiei, precum şi în scopul transferului corespunzător al patrimoniului aferent acestei activităţi, respectiv a pachetului de acţiuni deţinut de companie la RMGC şi a pasivelor rezultate din împrumuturile contractate de către companie în scopul participării la majorările de capital ale RMGC. Având în vedere interesul statului român, este oportun ca activitatea Minvest ce ţine de proiectul Roşia Montană să se facă prin intermediul unei societăţi comerciale noi, rezultate prin desprinderea patrimoniului Minvest legat de proiect, statul român, prin DPIIS (Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine-n.r.), urmând să devină acţionarul direct al acestei societăţi comerciale nou-înfiinţate”. Neoficial, scopul e destul de clar: trecerea Afacerii Roşia Montană sub controlul PSD. Despre faptul că noul ministru “responsabil” de proiect este Dan Şova, fiul Anei Diculescu-Şova, avocat şi lobby-ist al RMGC am scris deja – DETALII AICI.
Dincolo de “comuniunea de interese” (că de “conflict de interese” nu poate fi vorba între Dan Şova şi Ana Diculescu-Şova) sunt detaliile de o perversitate maximă ale vitezei cu care a fost adoptată Hotărârea de Guvern. Mai exact, conform site-ului Secretariatului General al Guvernului (SGG), proiectul de hotărâre a fost înregistrat pe data de 26 aprilie 2013. Avizele (şi eventualele contestaţii/discuţii) ar fi trebuit să fie acordate până pe data de 6 mai 2013, iar reavizarea până pe 13 mai. Asta în condiţiile în care “vacanţa naţională” pe 1 Mai şi Paşte se întinde până (da, aţi ghicit) 6 mai (vezi facsimil). Însă, nici măcar acest propriu termen, oricum aberant, nu a fost respectat, Guvernul aprobând hotărârea ieri (30 aprilie)!



De ce această viteză? Încă din start (a se vedea facsimilul de mai jos) Guvernul a considerat că “nu este cazul” să se consulte cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate; că nu trebuie consultate autorităţile administraţiei publice locale şi nici consultări în cadrul consiliilor interministeriale. Aşadar, oricum Victor Ponta şi Dan Şova nu erau interesaţi nici de opiniile/punctele de vedere/argumentele societăţii civile, ale specialiştilor şi nici măcar ale propriilor colegi de Cabinet! Dar cum mai multe ONG-uri au anunţat că vor contesta legalitatea acestei hotărâri de Guvern, s-au decis că ar fi mai bine să se grăbească.

Alegerea datelor din calendar (suprapunerea cu 1 Mai şi zilele libere de Paşti) nu este doar o coincidenţă în cazul Roşia Montană. La sfârşitul anului trecut, înaintea Referendumului Cianurii din Apuseni, termenele legate de avizarea observatorilor independenţi şi a jurnaliştilor au fost alese cu aceeaşi “atenţie”: decizia Consiliului Judeţean Alba cu privire la condiţiile de acreditare a fost făcută publică cu o seară (joi, 29 noiembrie) înainte de o altă “vacanţă naţională” (de Sfântul Andrei, 1 Decembrie şi duminică, 2 decembrie), lăsând la dispoziţia celor interesaţi de acreditare (observatori şi jurnalişti) doar patru zile (de luni până joi) pentru îndeplinirea tuturor formalităţilor.
***
Fragment din comunicatul de presă al Campaniei „Salvaţi Roşia Montană!”:
“Demersurile de lobby ale companiei işi arată primele consecinţe – acest proiect de HG, extrem de important pentru compania minieră. Procedura legală de participare la procesul de elaborare a actului normativ şi termenul legal de 10 zile pentru trimiterea de propuneri în scris lipsesc complet. Anunţarea deosebit de discretă a proiectului de HG şi adoptarea programată pentru 6 mai 2013 se suprapun cu vacanţa de 1 mai şi Sărbătorile Pascale. Prin aceasta se elimină, în mod voit, participarea publicului la procesul de elaborare a actului normativ.
Mai grav însă, nota de fundamentare a proiectului de HG nu respectă cerinţele privind motivarea actelor administrative prevăzute de Constituţia României, de Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi de Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Absenţa acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive şi lipseşte de orice eficienţă controlul judecătoresc al actelor administrative.
“Demagogia de care dă dovadă Guvernul Ponta este fără precedent. Noii lobby-işti declaraţi ai Roşiei Montane sunt acum, alături de Traian Băsescu şi Victor Ponta, Dan Şova şi Daniel Barbu. Ne aşteptăm şi la alte încălcări flagrante ale legislaţiei pentru netezirea drumului RMGC, pe care le vom ataca în instanţă precum această HG, dacă va fi adoptată. În acest moment proiectul de la Roşia Montană nu s-ar putea realiza conform legislaţiei în vigoare şi din acest motiv, pentru a se conforma strategiei RMGC, Ponta schimbă legea”, a comentat Dan Mercea, preşedintele Centrului Independent de Mediu.
“Vă propun un altfel de mare proiect pentru România: ce aţi zice de o ţară în care miniştrii nu au acelaşi discurs ca lobby-iştii sau angajaţii Gold Corporation, o ţară în care legea şi drepturile oamenilor sunt respectate? Cum se face că marile proiecte ale României înseamnă îngenunchere în faţa interesului străin? Nu ştiu de unde a apărut acest Şova, dar îmi este foarte clar că şi el, ca şi Băsescu, se crede stăpân pe pământul meu. Aşa cum nu l-am lăsat pe Băsescu să distrugă Roşia Montană, aşa nu îi voi lăsa nici pe Ponta şi nici pe Şova.” a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.”

vezi toate articolele de Mihai Goţiu azi la 11:57 31 comentarii 850 vizualizari.
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/perversitate-maxima-datele-incredibile-ale-unui-hotarari-de-guvern-legate-de-rosia-montana-pentru-cine-lucreaza-ponta-de-1-mai-si-de-pasti-bonus-mindbomb-dan-s-o-va-lua-foto-93093.html   30/04/2013
30 aprilie 2013, Rosia Montana - Alburnus Maior si Centrul Independent de Mediu contesta proiectul de hotarare de guvern (HG) pentru reorganizarea Minvest Deva S.A. in vederea desfasurarii proiectului minier cu cianuri de la Rosia Montana.
Hotararea de guvern anuntata aproba reorganizarea prin divizare partiala a companiei Minvest Deva1 si infiintarea unei noi companii - Minvest Rosia Montana S.A. HG-ul prevede derogari de la normele in vigoare privind raportul si examinarea necesare unei astfel de proceduri, precum si de la intocmirea situatiilor financiare2. In trei zile de la inregistrarea la Registrul Comertului a Minvest Rosia Montana, pachetul majoritar s-ar transfera de la Ministerul Economiei la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Mari Proiecte, condus de Dan Sova.

Anuntul privind proiectul hotararii de guvern vine pe fondul scaderii pretului aurului pe piata mondiala. Imitand practicile regimului Basescu, Guvernul Ponta incearca sa protejeze actiunile Gabriel Resources (TSX:GBU) de caderea libera la Bursa din Toronto si sa le mareasca valoarea de tranzactionare.

Proiectul de HG se remarca prin argumentarea minimala prin care initiatorul Dan Sova, in numele Guvernului, isi fundamenteaza decizia de a sprijini planurile canadienilor de a exploata aurul de la Rosia Montana. Astfel, sectiuni intregi ale proiectului de HG, precum impactul macro-economic, impactul asupra mediului concurential si domeniului ajutoarelor de stat, impactul asupra mediului de afaceri, dar mai ales impactul social si de mediu sunt abordate prin expunerea urmatorului text: “Prezentul act normativ nu se refera la acest subiect” 3.

Initiatorul proiectului de HG utilizeaza insa aceleasi argumente expuse repetitiv de lobby-istii RMGC din guvernarile trecute. Este vorba de un “un proiect a carui realizare poate genera venituri din exploatare si contributii directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde USD, poate avea o contributie majora la relansarea industriei miniere din Romania si la crearea unui numar semnificativ de locuri de munca intr-o zona puternic afectata de somaj”. in nota de fundamentare, ministrul delegat Dan Sova ignora faptul ca numarul locurilor de munca create este de 634 in perioada de exploatare, potrivit datelor publicate de Gabriel Resources, dar si faptul ca distrugerea mediului va marca dezvoltarea viitoare a zonei. Prin urmare, Guvernul Ponta, prin ministrul Sova, continua sa ignore argumentele solide prezentate de institutii de renume precum Academia Romana sau ASE, limitandu-se la a-si fundamenta deciziile pe date aproximative si interpretabile.

Demersurile de lobby ale companiei isi arata primele consecinte - acest proiect de HG, extrem de important pentru compania miniera. Procedura legala de participare la procesul de elaborare a actului normativ si termenul legal de 10 zile pentru trimiterea de propuneri in scris lipsesc complet. Anuntarea deosebit de discreta a proiectului de HG si adoptarea programata pentru 6 mai 2013 se suprapun cu vacanta de 1 mai si Sarbatorile Pascale. Prin aceasta se elimina, in mod voit, participarea publicului la procesul de elaborare a actului normativ.

Mai grav insa, nota de fundamentare a proiectului de HG nu respecta cerintele privind motivarea actelor administrative prevazute de Constitutia Romaniei, de Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene si de Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa. Absenta acestei motivari favorizeaza emiterea unor acte administrative abuzive si lipseste de orice eficienta controlul judecatoresc al actelor administrative.

“Demagogia de care da dovada Guvernul Ponta este fara precedent. Noii lobby-isti declarati ai Rosiei Montane sunt acum, alaturi de Traian Basescu si Victor Ponta, Dan Sova si Daniel Barbu. Ne asteptam si la alte incalcari flagrante ale legislatiei pentru netezirea drumului RMGC, pe care le vom ataca in instanta precum aceasta HG, daca va fi adoptata. in acest moment proiectul de la Rosia Montana nu s-ar putea realiza conform legislatiei in vigoare si din acest motiv, pentru a se conforma strategiei RMGC, Ponta schimba legea”, a comentat Dan Mercea, presedintele Centrului Independent de Mediu.

“Va propun un altfel de mare proiect pentru Romania: ce ati zice de o tara in care ministrii nu au acelasi discurs ca lobby-istii sau angajatii Gold Corporation, o tara in care legea si drepturile oamenilor sunt respectate? Cum se face ca marile proiecte ale Romaniei inseamna ingenunchere in fata interesului strain? Nu stiu de unde a aparut acest Sova, dar imi este foarte clar ca si el, ca si Basescu, se crede stapan pe pamantul meu. Asa cum nu l-am lasat pe Basescu sa distruga Rosia Montana, asa nu ii voi lasa nici pe Ponta si nici pe Sova.” a declarat Eugen David, presedintele Alburnus Maior.

Informatii suplimentare pot fi obtinute de la:
David Eugen, tel: 0040 0740280309,
E-mail: alburnusmaior@ngo.ro, web: www.rosiamontana.org


Note:
1 Minvest Deva S.A. este actionarul minoritar al Rosia Montana Gold Corporation detinand aprox. 19% din totalul de actiuni.
2 Art. 243 din L31/1990
3 http://www.sgg.ro/nlegislativ/docs///cdjrh_tf5qnw243y89zm.pdf, sectiunea a 3-a

Comentarii MindBomb Dan Șova – Ministrul Marilor Corporații

Înainte să pună mâna pe Putere, actuala guvernare promitea prin vocea lui Victor Ponta o evaluare echilibrată a proiectului minier de la Roșia Montană, dincolo de activităţile de lobby şi interese politice de gaşcă. Alegerile au trecut și viziunea Guvernului s-a schimbat abrupt. La fel și planurile referitoare la Roșia Montană, de care se ocupă cu o abilita...te meschină mai tânărul politician, prieten al premierului, Dan Șova. Avansarea de la deszăpeziri la gestionarea marilor proiecte s-a făcut pe nesimțite, cum nesimțită este și atitudinea ministrului Șova față de interesul public.

Imediat după instalare, Dan Șova a început să adulmece Roșia Montană și să înceapă „(re)negocierea” cu Roșia Montană Gold Corporation. Obediența față de marile corporații a ministrului delegat a venit de la sine căci vechea școală de partid i-a arătat în detaliu cum oportunismul dă roade de aur. Îmbelciugarea duce la îmbelșugare astfel încât lobby-ul făcut (fie de Băsescu, fie de Ponta) a devenit legitim. În fața cui? Nu știm. Însă se vede de la depărtare mizeria, sau mai bine zis troaca, în care toți politicienii ultimilor ani se scaldă cu vădită plăcere.

În cazul domnului Șova, ascultarea vine și de acasă. Mama sa adoptivă - Ana Diculescu-Şova lucrează pentru Roșia Montană Gold Corporation. A acordat asistență juridică companiei miniere în toate litigiile derulate ceea ce dovedește incompatibilitatea deosebit de gravă, care în orice alt stat european s-ar solda cu DEMISIA IMEDIATĂ. Departe însă de a se abține de la afaceri cu clientul mamei sale, ministrul cu interese dar fără minister a reușit să treacă o hotărâre de guvern favorabilă respectivului client. Astfel, cu o zi înainte de vacanță și cu o viteză record a trecut prin guvern reorganizarea Minvest, mai micul partener român al canadienilor ce vor să extragă aur cu cianuri.

MindBomb atrage atenția opiniei publice asupra faptului că rolul pe care Dan Șova îl joacă în beneficiul mineritului cu cianuri abia a început. Discipolul vechii generații slujește cu loialitate: înființează noi companii miniere, modifică legislație, ignoră părerea specialiștilor și dreptul publicului de a lua parte la decizii atât de importante. Toate acestea denotă o agendă de lucru străină intereselor poporului român, aservită marilor corporații.

Bunăstarea nu se poate clădi prin distrugere și nefericirea oamenilor din Roșia Montană.
Dacă acest copil teribil al Marilor Proiecte nu înțelege că se joacă cu focul, atunci trebuie să se știe că DAN Ș-O VA LUA de la noi, toți cei sătui de ei și de afacerile lor!

http://rosiamontana.org/index.shtml?cmd%5b291%5d=x-291-40543&cmd%5b292%5d=x-322-40543&cmd%5b300%5d=x-299-40543

Gabriel Resources şi terenul de 1.037 hectare al Primăriei lui Boc, de la Băişoara FOTO: document

În timp ce dezbaterea privind proiectul exploatării aurului de la Roşia Montană este unul extrem de încins, puţină lume cunoaşte faptul că cei de la Gabriel Resources se pregătesc de exploatare aur la Băişoara, lângă Cluj, pe un teren ce aparţine şi Primăriei Cluj Napoca, condusă de Emil Boc. Mai mult, firma care a obţinut perimetrul de exploatare şi licenţa de exploatare, Rom Aur SRL, este deţinută 100% de Gabriel Resources BV Nederland, companie unde statul român nu deţine nici măcar un sfert de procent din acţiuni. De asemenea, în zonă activează pe un segment conex o firmă apropiată fostului ministru de Interne Ioan Rus. De altfel, potrivit localnicilor, cu muncitori de la această companie, NapocaMin, s-a efectuat deja curăţarea gurilor vechi de mine din zonă.

Băişoara este o comună din nord-estul Munţilor Apuseni, la o distanţă de 50 de km de municipiul Cluj Napoca. Băişoara, o staţiune montană de interes regional, este menţionată documentar din 1426, iar numele maghiar al comunei este Kisbanya, adică Mina Mică sau Baia Mică. Asta tocmai datorită activităţilor miniere locale din trecut.

Peste ani, în 02.10.2009, ia fiinţă Asociaţia Proprietarilor de Teren Silva – Iara – Băişoara cu membri fondatori Comuna Iara prin primar Popa Ioan Dorin (care va deveni preşedinte al asociaţiei, Comuna Băişoara prin primar Luca Minodora Susana (care va deveni vicepreşedinte al asociaţiei), Composesoratul Băişoara, Composesoratul Muntele Băişorii, Composesoratul Cacova Ierii şi Composesoratul Agriş. Apoi, prin Încheierea civilă 1518/2009 a Judecătoriei Turda, Asociaţia Proprietarilor de Teren Silva – Iara – Băişoara (asociaţie fără scop patrimonial, cu patrimoniu propriu, distinct de cel al asociaţilor, având ca scop principal alegerea şi propunerea gestionarului fondului de vânătoare în cuprinsul căruia persoanele asociate deţin în proprietate mai mult de 15% din suprafaţa acestuia cu care administratorul fondului cinegetic poate încheia contracte de gestiune, sprijinirea proprietarilor asociaţi în gestionarea ternurilor proprietatea acestora conform categoriei de folosinţă respectivă, adusă în asocier de către fiecare asociat, desfăşurarea de activităţi de turism cinegetic şi ecologic) dobândeşte personalitate juridică.

www.fb.com/groups/RosiaMontana