In Romania , toate treburile , pe toate planurile , merg dezastros si totusi se incearca disperat si ostentativ sa se propage ideia ca Romania inregistreaza mari ”succesuri” , atît pe plan intern , dar si internațional .
Adică tai veniturile populatiei in timp ce evaziunea inghite aproape jumătate din PIB-ul țării , salariile majoritații populației sunt sub limita suportabilitații , iar preturile sunt comparabile cu UE , natalitatea si mortalitatea in Romania au care a atins cote alartmante , sau desfiintat școli și spitale , industria este distrusa sistematic prin metoda ”PRIVATIZĂRII” , alocatiile pentru copii sunt 10 euro , fata de 57 euro in Bulgaria 470 euro in Cehia , cumpărăm gaz metan la preturi cu preturi exagerate , in timp ce rezervele noastre de gaz au fost date pe nimic altor state , etc. .
Traian Băsescu le răspunde celor care i-au repoşat că l-a lăudat pe Ponta: "Românii sunt adevăraţii învingători. Lor le mulţumesc!"
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, împreună cu preşedintele Traian Băsescu FOTO: PRESIDENCY.RO
Într-un amplu interviu acordat Evenimentului Zilei, președintele Traian Băsescu arată că surpriza plăcută pe care a făcut-o premierul USL a fost că a menținut „în linii mari” măsurile economice luate de guvernul PDL, în 2010, și nu a impelementat „imediat” angajamentele cu care s-a instalat în 2012, angajamente care ar fi putut genera un dezastru
Preşedintele Traian Băsescu, mereu laudativ la adresa lui Emil Boc, pentru că şi-a asumat măsurile de austeritate Sursa: CODRIN PRISECARU
Preşedintele Traian Băsescu i-a lăudat pe români pentru că au suportat măsurile de austeritate şi a arătat că ieşirea ţării din procedura de deficit excesiv reprezintă un succes. „Este, până la urmă, o chestiunde de demnitate naţională”, a declarat Băsescu. În interviu, şeful statului vorbeşte despre situaţia europeană, şansele integrării în Schengen, precum şi despre sursele creşterii economice. Băsescu aminteşte astfel de decizia din 10 mai 2012, când el a anunţat public o serie de măsuri de austeritate fără precedent.SUMARUL ARTICOLULUI
Evz: Domnule preşedinte, de ce aţi tinut să împărţiţi cu toate cele trei guverne, Boc, Ungureanu şi Ponta, succesul restabilirii echilibrelor macroeconomice ale ţării?
Traian Băsescu: Este simplu: Boc şi-a asumat măsurile grele de austeritate, iar ceilalţi doi nu au deteriorat procesul. Gândiţi-vă numai cu ce angajamente s-a instalat guvernul Ponta în mai 2012. Dacă şi-ar fi propus să le implementeze imediat ar fi fost un dezastru. Tot procesul de ieşire rapidă din criză s-ar fi prăbuşit. Faptul că a menţinut în linii mari politicile lansate de Boc în 2010 a fost pentru mine o surpriză plăcută, dar, mai ales, a fost salutar pentru atingerea ţintei. Artizanul reuşitei rămâne însă Boc, pentru că el a implementat măsurile de austeritate şi el a plătit costul politic.
Traian Băsescu: Este simplu: Boc şi-a asumat măsurile grele de austeritate, iar ceilalţi doi nu au deteriorat procesul. Gândiţi-vă numai cu ce angajamente s-a instalat guvernul Ponta în mai 2012. Dacă şi-ar fi propus să le implementeze imediat ar fi fost un dezastru. Tot procesul de ieşire rapidă din criză s-ar fi prăbuşit. Faptul că a menţinut în linii mari politicile lansate de Boc în 2010 a fost pentru mine o surpriză plăcută, dar, mai ales, a fost salutar pentru atingerea ţintei. Artizanul reuşitei rămâne însă Boc, pentru că el a implementat măsurile de austeritate şi el a plătit costul politic.
A plătit Boc, alături de PDL... A plătit Boc, alături de membrii PDL ai guvernului. În rest, cu excepţia câtorva oameni politici, partidul s-a cam pitit în tranşee, aşteptând vremuri mai bune. S-a văzut acest lucru şi la alegerile parlamentare când mulţi dintre marii lideri naţionali şi locali ai PDL au preferat să meargă pe aranjamente sau să se dezică de propriul lor guvern.
Ajungând la celebra zi de 6 mai 2010, vă întreb de ce aţi fost dumneavoastră, preşedintele României, cel care a anunţat programul de austeritate şi nu Guvernul, prim-ministrul Boc? Este o întreagă poveste, dar încerc s-o fac scurtă. În primul rând, reprezentanţii partenerilor noştri – UE, FMI şi BM – aveau alt mandat decit planurile pe care le facusem noi. Ei vizau o creştere consistentă a fiscalităţii asupra veniturilor societăţilor pentru o iluzorie creştere a veniturilor în buget, în timp ce noi consideram că o creştere a fiscalităţii în timp de criză crea riscul creşterii şomajului şi diminua şansele reluării creşterii economice. În al doilea rând, nu uitaţi că era un guvern de coaliţie în interiorul căruia era destul de greu să obţii consens pe măsuri de austeritate. În această situaţie, şi pentru finanţatori, şi pentru coaliţia de guvernare, asumarea publică de către preşedinte României a soluţiilor economice nu a mai lăsat dubii cu privire la calea de urmat. Şi mai este un amănunt: oare cum arătam dacă stăteam ascuns la Cotroceni, în timp ce guvernul şi românii se aflau în dificultate? Trebuia să-mi asum cele ce urmau să se întâmple alături de ei, pentru simplul motive că asta trebuie să facă un preşedinte ales de popor în momentele dificile ale ţării lui.
Cum vă raportaţi la restabilirea echilibrelor macroeconomice şi la eventuala ieşire a României din procedura de deficit excesiv? Este un succes al ţării ? Categoric este un mare succes al României, dacă privim la faptul că am pornit de la un deficit bugetar de 9% în 2009 şi am reuşit să revenim în numai doi ani în parametrii criteriilor de la Maastricht. În UE sunt 17 ţări aflate în procedura de deficit excesiv şi doar două, una fiind România, au reuşit să îndeplinească condiţiile pentru ieşirea din această procedură. Şi pentru a vă răspunde la întrebare trebuie să vă spun că am un sentiment de mândrie pentru că România a reuşit acolo unde alte ţări nu au reuşit încă! De altfel, această reuşită va scoate România din rândul ţărilor asistate, plasând-o în rândul ţărilor aflate pe picioarele lor, care-şi pot stabili singure priorităţile. Este până la urmă o chestiune de demnitate naţională.
„Autorii succesului sunt românii”
Cât vă asumaţi din succesul ieşirii din procedura de deficit excesiv?
O să fiu foarte sincer. Aproape nimic, în afara faptului că m-am simţit solidar cu guvernul. Adevăraţii învingători, autorii acestui succes sunt românii, care au suportat măsurile ce au dus la revenirea pe linia de plutire. De fapt, românii ar trebui să fie mândri că au reuşit ceea ce alte 15 popoare din UE încă nu au izbutit, şi astăzi guvernele lor cer reevaluări ale programelor de asistenţă. Eu românilor le mulţumesc. Sunt convins că nu vă daţi seama cât a câştigat România în prestigiu prin acest efort al unei naţiuni întregi, care a dovedit că poate fi demnă chiar în condiţii de austeritate. Şi mai este un adevăr, anume acela că românii nu au ieşit în stradă, ca în Grecia, Spania sau Portugalia.
O să fiu foarte sincer. Aproape nimic, în afara faptului că m-am simţit solidar cu guvernul. Adevăraţii învingători, autorii acestui succes sunt românii, care au suportat măsurile ce au dus la revenirea pe linia de plutire. De fapt, românii ar trebui să fie mândri că au reuşit ceea ce alte 15 popoare din UE încă nu au izbutit, şi astăzi guvernele lor cer reevaluări ale programelor de asistenţă. Eu românilor le mulţumesc. Sunt convins că nu vă daţi seama cât a câştigat România în prestigiu prin acest efort al unei naţiuni întregi, care a dovedit că poate fi demnă chiar în condiţii de austeritate. Şi mai este un adevăr, anume acela că românii nu au ieşit în stradă, ca în Grecia, Spania sau Portugalia.
Am ieşit din deficitul bugetar excesiv, care sunt avantajele?
Ţara se poate împrumuta de pe piaţa liberă cu dobânzi mai mici pentru propria dezvoltare, ceea ce înseamnă locuri de muncă, scăderea şomajului, salarii, contribuţii crescute la bugetul de stat etc. Pe de altă parte, este o chestiune de demnitate, de credibilitate şi de prestigiu. Una este să fii dependent - la plata cheltuielilor cu pensiile, cu salariile sau cu funcţionarea instituţiilor statului - de împrumuturile de la instituţii financiare, şi cu totul altceva să te poţi finanţa din venituri proprii şi de pe piaţa liberă, fără precondiţii sau condiţii impuse printr-un program. Înseamna că priorităţile ni le stabilim noi. Dacă în luna mai şi Comisia Europeană va decide că România iese din procedura de deficit bugetar excesiv, vă asigur că altfel va fi privită ţara noastră şi implicit românii, cu atât mai mult cu cât, deşi s-au aplicat măsuri severe de austeritate, şomajul a scăzut cu aproape un procent.
Ţara se poate împrumuta de pe piaţa liberă cu dobânzi mai mici pentru propria dezvoltare, ceea ce înseamnă locuri de muncă, scăderea şomajului, salarii, contribuţii crescute la bugetul de stat etc. Pe de altă parte, este o chestiune de demnitate, de credibilitate şi de prestigiu. Una este să fii dependent - la plata cheltuielilor cu pensiile, cu salariile sau cu funcţionarea instituţiilor statului - de împrumuturile de la instituţii financiare, şi cu totul altceva să te poţi finanţa din venituri proprii şi de pe piaţa liberă, fără precondiţii sau condiţii impuse printr-un program. Înseamna că priorităţile ni le stabilim noi. Dacă în luna mai şi Comisia Europeană va decide că România iese din procedura de deficit bugetar excesiv, vă asigur că altfel va fi privită ţara noastră şi implicit românii, cu atât mai mult cu cât, deşi s-au aplicat măsuri severe de austeritate, şomajul a scăzut cu aproape un procent.
Sunt ţări ca Spania, Portugalia, Grecia, în care austeritatea nu a funcţionat, oamenii organizează manifestaţii şi cer schimbarea guvernelor. De ce credeţi că austeritatea este în continuare o solutie?
Eu nu ştiu în detaliu care sunt programele de redresare a acestor ţări. Ştiu însă, cu certitudine, câteva lucruri, şi anume: nici o naţiune nu-şi poate asigura la nesfârşit prosperitatea din bani împrumutaţi. De asemenea, ştim cu toţii că banii împrumutaţi trebuie plătiţi înapoi, ştim că orice program de austeritate trebuie aplicat rapid şi pentru o perioadă rezonabilă de timp – altfel naţiunea îl va respinge după doi-trei ani. Orice încercare de a ieşi din dificultate pe seama creşterii fiscalităţii duce la eşec garantat, pentru că ştim precis că încercarea de a ieşi dintr-o criză a datoriilor, făcând alte datorii, nu este posibilă în primul rând pentru că nu te mai poţi împrumuta de pe piaţă, ci doar de la instituţii financiare care îţi pun pe masă un program de redresare ce trebuie respectat.
Eu nu ştiu în detaliu care sunt programele de redresare a acestor ţări. Ştiu însă, cu certitudine, câteva lucruri, şi anume: nici o naţiune nu-şi poate asigura la nesfârşit prosperitatea din bani împrumutaţi. De asemenea, ştim cu toţii că banii împrumutaţi trebuie plătiţi înapoi, ştim că orice program de austeritate trebuie aplicat rapid şi pentru o perioadă rezonabilă de timp – altfel naţiunea îl va respinge după doi-trei ani. Orice încercare de a ieşi din dificultate pe seama creşterii fiscalităţii duce la eşec garantat, pentru că ştim precis că încercarea de a ieşi dintr-o criză a datoriilor, făcând alte datorii, nu este posibilă în primul rând pentru că nu te mai poţi împrumuta de pe piaţă, ci doar de la instituţii financiare care îţi pun pe masă un program de redresare ce trebuie respectat.
Falimentul, cel mai mare rău posibil pentru o ţară
Şi, totuşi, în ultima perioadă se aud voci autorizate, fie că vorbim de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso sau despre declaraţia preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, care se dezic de programele de austeritate.
Din câte ştiu, declaraţia domnului Jose Manuel Barroso a fost puţin scoasă din context, dar, oricum ar fi, nici domnul Jose Manuel Barroso şi nici domnul Martin Schulz nu au responsabilitatea directă pentu o ţară anume. Ei pot spune orice în timp ce tu constaţi în ţara ta că n-ai bani. Lipsa de bani la buget nu poate fi substituită cu declaraţii precum că austeritatea nu-i chiar cel mai bun lucru. Eu spun mai mult decât ei, spun că austeritatea este un lucru foarte rău pentru oameni şi pentru economie, dar atunci când bugetul statului nu are bani suficienţi nu-ţi rămâne altceva de făcut decât să reduci cheltuielile şi să realizezi un echilibru cu veniturile. Altfel, îţi impingi ţara în încetare de plăţi, în faliment, şi asta este un dezastru pentru oameni, pentru economie, şi pentru credibilitate naţională. Atunci rişti să nu mai poţi plăti nimic, nici datorii, nici pensii, nici salarii.
Din câte ştiu, declaraţia domnului Jose Manuel Barroso a fost puţin scoasă din context, dar, oricum ar fi, nici domnul Jose Manuel Barroso şi nici domnul Martin Schulz nu au responsabilitatea directă pentu o ţară anume. Ei pot spune orice în timp ce tu constaţi în ţara ta că n-ai bani. Lipsa de bani la buget nu poate fi substituită cu declaraţii precum că austeritatea nu-i chiar cel mai bun lucru. Eu spun mai mult decât ei, spun că austeritatea este un lucru foarte rău pentru oameni şi pentru economie, dar atunci când bugetul statului nu are bani suficienţi nu-ţi rămâne altceva de făcut decât să reduci cheltuielile şi să realizezi un echilibru cu veniturile. Altfel, îţi impingi ţara în încetare de plăţi, în faliment, şi asta este un dezastru pentru oameni, pentru economie, şi pentru credibilitate naţională. Atunci rişti să nu mai poţi plăti nimic, nici datorii, nici pensii, nici salarii.
Păreţi a fi un susţinător al abordării cancelarului german Angela Merkel cu privire la austeritate.
Aici greşiţi. Eu susţin în primul rând soluţiile corecte pentru România. Dacă, în cele din urmă, abordările sunt similare cu cele ale doamnei cancelar Angela Merkel, este o coincidenţă care mă onorează. Până la urmă, problemele financiare ale unei ţări sunt similare cu cele ale unei familii: cheltuieşti cât ai, iar dacă te-ai împrumutat de la vecini, trebuie să le dai banii înapoi. Asta se traduce la nivel european prin termenul „disciplină fiscală”. Sigur, când noi latinii auzim cuvântul „disciplină”, tresărim şi ne gândim imediat la nemţi, dar în realitate aplicăm această disciplină în casa fiecăruia dintre noi, atunci când este vorba despre bani.
Aici greşiţi. Eu susţin în primul rând soluţiile corecte pentru România. Dacă, în cele din urmă, abordările sunt similare cu cele ale doamnei cancelar Angela Merkel, este o coincidenţă care mă onorează. Până la urmă, problemele financiare ale unei ţări sunt similare cu cele ale unei familii: cheltuieşti cât ai, iar dacă te-ai împrumutat de la vecini, trebuie să le dai banii înapoi. Asta se traduce la nivel european prin termenul „disciplină fiscală”. Sigur, când noi latinii auzim cuvântul „disciplină”, tresărim şi ne gândim imediat la nemţi, dar în realitate aplicăm această disciplină în casa fiecăruia dintre noi, atunci când este vorba despre bani.
Soluţia Cipru, inacceptabilă
Şi totusi, credeţi că soluţia aplicată de UE în cazul Cipru este o măsură acceptabilă?
În ce mă priveşte, am mai spus-o, n-aş accepta niciodată o astfel de soluţie pentru România, ca ţară care îşi bazează dezvoltarea într-o măsură importantă şi pe investiţiile străine directe. În acelaşi timp nu putem să nu observăm că taxarea depozitelor din băncile cipriote a fost acceptată şi de Guvernul şi de Parlamentul acestei ţări. Ca atare, lucrurile merg înainte. Vă pot spune însă că soluţia cipriotă a avut şi un efect pozitiv neaşteptat, demonstrând că UE poate lua orice măsură pentru a menţine moneda unică. Dacă vreţi, a fost demonstraţia maximă că moneda europeană va fi menţinută. Confirmarea a ceea ce vă spun vine din faptul că pieţele finaciare au reacţionat pozitiv la măsurile luate în Cipru.
În ce mă priveşte, am mai spus-o, n-aş accepta niciodată o astfel de soluţie pentru România, ca ţară care îşi bazează dezvoltarea într-o măsură importantă şi pe investiţiile străine directe. În acelaşi timp nu putem să nu observăm că taxarea depozitelor din băncile cipriote a fost acceptată şi de Guvernul şi de Parlamentul acestei ţări. Ca atare, lucrurile merg înainte. Vă pot spune însă că soluţia cipriotă a avut şi un efect pozitiv neaşteptat, demonstrând că UE poate lua orice măsură pentru a menţine moneda unică. Dacă vreţi, a fost demonstraţia maximă că moneda europeană va fi menţinută. Confirmarea a ceea ce vă spun vine din faptul că pieţele finaciare au reacţionat pozitiv la măsurile luate în Cipru.
Pretindeţi că România este o ţară ale cărei echilibre macroeconomice au fost restabilite. Ce urmează?
Nu spun că suntem perfect sănătoşi, ci doar că s-au creat condiţii să reluăm o creştere economică durabilă, bazată pe investiţii care să creeze locuri de muncă şi pe o stimulare prudentă a consumului. Sunt mulţi care pledează pentru creştere prin stimularea masivă a consumului, dar ar fi o mare greşeală. La noi, stimularea excesivă a consumului ar deteriora imediat situaţia deficitului de cont curent, pentru că s-ar materializa în creşterea masivă a importurilor pentru consum .
Nu spun că suntem perfect sănătoşi, ci doar că s-au creat condiţii să reluăm o creştere economică durabilă, bazată pe investiţii care să creeze locuri de muncă şi pe o stimulare prudentă a consumului. Sunt mulţi care pledează pentru creştere prin stimularea masivă a consumului, dar ar fi o mare greşeală. La noi, stimularea excesivă a consumului ar deteriora imediat situaţia deficitului de cont curent, pentru că s-ar materializa în creşterea masivă a importurilor pentru consum .
Care ar fi sursele de finanţare a creşterii economice?
În principal patru, şi le enumăr în ordinea importanţei: prima sursă o reprezintă banii europeni neram bursabili. Spre exemplu, anul acesta avem alocate 6,5 miliarde euro de la UE. Problema este dacă reuşim să-i atragem. A doua sursă ca importanţă ar trebui să fie banii alocaţi investiţiilor din bugetul de stat. Aici, problema noastră este legată de capacitatea guvernului de a prioritiza investitiile şi de a rezista presiunilor administraţiilor locale, presiuni cărora nu le-a rezistat prea bine nici guvernul Boc. A treia sursă pentru investiţii o reprezintă investiţiile străine directe.
În principal patru, şi le enumăr în ordinea importanţei: prima sursă o reprezintă banii europeni neram bursabili. Spre exemplu, anul acesta avem alocate 6,5 miliarde euro de la UE. Problema este dacă reuşim să-i atragem. A doua sursă ca importanţă ar trebui să fie banii alocaţi investiţiilor din bugetul de stat. Aici, problema noastră este legată de capacitatea guvernului de a prioritiza investitiile şi de a rezista presiunilor administraţiilor locale, presiuni cărora nu le-a rezistat prea bine nici guvernul Boc. A treia sursă pentru investiţii o reprezintă investiţiile străine directe.
Creştere din absorbţia fondurilor europene
Care credeţi că sunt problemele care limitează fluxul investiţiilor străine în România?
Din acest punct de vedere, trebuie spus că avem un cadru fiscal destul de atractiv, problema noastră aici fiind birocraţia excesivă şi, uneori, corupţia. Şi, în sfârşit, a patra sursă de finanţare o reprezintă creditele pentru dezvoltare de la BEI, pentru care însă trebuie să cream spaţiu fiscal în bugetul de stat, lucru care acum n-ar mai fi foarte dificil. Toate aceste surse de finanţare ar putea crea sute de mii de locuri de muncă. Important ar fi însă, să ne concentrăm pe valorificarea lor şi să avem voinţa politică de a ne pune ordine şi disciplină în administraţia centrală şi locală, iar aceasta este o responsabilitate majoră a Guvernului şi a Parlamentului.
Din acest punct de vedere, trebuie spus că avem un cadru fiscal destul de atractiv, problema noastră aici fiind birocraţia excesivă şi, uneori, corupţia. Şi, în sfârşit, a patra sursă de finanţare o reprezintă creditele pentru dezvoltare de la BEI, pentru care însă trebuie să cream spaţiu fiscal în bugetul de stat, lucru care acum n-ar mai fi foarte dificil. Toate aceste surse de finanţare ar putea crea sute de mii de locuri de muncă. Important ar fi însă, să ne concentrăm pe valorificarea lor şi să avem voinţa politică de a ne pune ordine şi disciplină în administraţia centrală şi locală, iar aceasta este o responsabilitate majoră a Guvernului şi a Parlamentului.
Victor Ponta i-a făcut lui Băsescu surpriza de a nu-şi respecta promisiunile electorale
FOTO: NICU DÎRDÎIAC
Avem un sector de stat profund necompetitiv, grav afectat de clientelism
Traian Băsescu arată care sunt riscurile în cazul în care România aderă nepregătită la zona euro
Programele de austeritate trebuie limitate în timp - la o perioadă de doi sau, cel mult, trei ani - altfel vor fi respinse de către populaţie, a avertizat preşedintele Traian Băsescu, în interviul pentru Evenimentul Zilei. Şeful statului a recunoscut efectele negative ale programelor de austeritate, dar a apreciat că atunci când statul nu mai are bani suficienţi nu-i rămâne de făcut decât să taie din cheltuieli. „Altfel, îţi impingi ţara în încetare de plăţi, în faliment, şi asta este un dezastru pentru oameni, pentru economie, şi pentru credibilitate”, a explicat preşedintele României.
Totuşi, după măsurile dure din 2010, Traian Băsescu doreşte să-i asigure pe cetăţenii români că nu ar accepta niciodată ca România să adopte măsurile pe care a fost nevoit să le adopte Cipru. El vede însă şi partea bună a măsurilor luate recent de această ţară: UE a demonstrat că este dispusă să facă orice pentru a salva moneda euro. În această parte a interviului, Băsescu vorbeşte şi despre aderarea la Schengen, arătând însă că acest obiectiv depinde şi de Bulgaria.
Traian Băsescu le răspunde celor care i-au repoşat că l-a lăudat pe Ponta
DE CE SUNT RAZBOAIELE MENTINUTE PERMANENT PE PLANETA ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu