Cum funcționează fondurile suverane de investiții
Principalele state ale lumii care dețin fonduri suverane și de dezvoltare nu investesc în infrastructură, ci în alte companii care apoi să le aducă profituri.
Cel mai mare fond suveran din lume este cel al Norvegiei, fiind alimentat cu banii din petrolul și gazele extrase din Marea Nordului. Numai că acesta nu investește în propria țară, pentru a nu crea inflație.
Acesta are active de peste 1.000 de miliarde de dolari și investește în cumpărarea de zgârie-nori în Marea Britanie sau diverse societăți, inclusiv în țara noastră. Fondul suveran al Norvegiei are acțiuni la Petrom, Transgaz, Romgaz, Electrica, Digi sau uzina Compa Sibiu, plus Banca Transilvania și BRD.
Per total, acesta are investiții în peste 9.000 de companii din 75 de țări. Fondul este manageriat de către Norges Bank, banca centrală a Norvegiei.
Abu Dhabi Investment Authority este fondul suveran al emiratului Abu Dhabi. Acesta este cel mai mare fond suveran din Orientul Mijlociu. Anul trecut avea 828 de miliarde de dolari la activ. Între participațiile sale se află o cotă la compania de gaze Gassled din Norvegia, aeroportul Gatwick din Londra, hoteluri în Hong Kong, firme de energie regenerabilă în India.
Emiratul bogat în petrol mai are o serie de fonduri și companii de investiții, respectiv Mubadala Developement Company (125 miliarde de dolari) și Abu Dhabi Investment Council (110 miliarde), în vreme ce vecinii din Dubai au Investment Corporation of Dubai (209 miliarde de dolari).
China Investment Corp este al treilea fond suveran din lume, acesta având active de 813,7 miliarde de dolari. Deține acțiuni la Thames Water – compania de apă a Londrei, are o participație la aeroportul Heathrow sau sediul din Londra al Deutsche Bank.
Arabia Saudită are acțiuni la Uber, Qatarul la Volkswagen
Arabia Saudită, Qatar, Kuweit sau Singapore fac și ele același gen de investiții. SAMA Holdings, fondul suveran din Arabia Saudită, are 514 miliarde de dolari la dispoziție și a investit 3,5 miliarde de dolari în Uber.
Qatar Investment Authority are are 320 de miliarde de dolari în gestiune și deține 17% din acțiunile grupului Volkswagen, dar și un pachet la banca britanică Barclays.
Kuweitul are Kuwait Investment Authority, cu 642 de miliarde de dolari sub aripă, iar Fondul Național de Dezvoltare al Iranului are alte 91 de miliarde.
Singapore investește în China, SUA și Elveția
Cele două fonduri ale statului Singapore au aceeași politică. Temasek Holdings, unul dintre acestea, deține acțiuni la Singapore Airlines, Singtel sau banca indoneziană Danamon.
De asemenea, GIC Private Limited – celălalt fond de stat din Singapore – are acțiuni la banca elvețiană UBS, la colosul bancar american Citigroup sau la retailerul online chinez Alibaba.
Contradicție în termeni
De regulă, fonduri suverane au statele care au excedent comercial. Acestea sunt, în principal, statele exportatoare de țiței, precum Arabia Saudită, Qatar, Norvegia etc. Acestea sunt forțate să investească banii din surplus pentru a nu cauza distorsiuni economice în propriile țări prin aprecierea monedelor locale. De regulă, fondurile suverane investesc în active lichide, adică unele care se pot vinde foarte ușor. Sunt preferate, astfel, titluri de stat, obligațiuni sau acțiuni tranzacționate pe bursă.
În niciun caz, fondurile suverane nu investesc în construcții, infrastructură sau lucrări care nu aduc profit. Iar România are deficit, nu excedent, adică cheltuie mai mult decât produce.
Fondurile de dezvoltare au altă menire, adică fix investițiile de acest fel. De regulă, fondurile de dezvoltare au ca scop gestionarea companiilor de stat și bagă bani în proiecte care să aducă profit. Scopul lor este ca, în final, statul să poată folosi sumele produse de acestea la plata pensiilor.
Exemple din Rusia și SUA
Numai că varianta românească este și fond suveran și de dezvoltare și investiții. Însă fondurile suverane trebuie separate de cele de dezvoltare și investiții pentru că scopul lor este altul.
Spre exemplu, Rusia a avut un fond suveran alimentat cu banii din exporturile de petrol. Acesta avea 90 de miliarde de dolari în 2014. Dar, după anexarea Crimeei și sprijinirea insurgenților din estul Ucrainei, Rusiei i-au fost impuse sancțiuni financiare internaționale. La începutul acestui an, în fondul suveran nu mai erau bani, aceștia fiind folosiți pentru acoperirea deficitului bugetar.
Rusia mai are însă un fond. Numit Fondul Național de Bunăstare, acesta are la rândul său 74,2 miliarde de dolari la pușculiță. O parte din acești bani au fost investiți în infrastructură, iar restul sunt folosiți pentru a sprijini plata pensiilor.
SUA au, la rândul lor, un fond. Numit Social Security Trust Fund, acesta nu este considerat un fond suveran. Acesta are peste 2.790 de miliarde de dolari sub oblăduire, dar din aceste sume se plătesc cheltuielile sociale ale guvernului, de la pensii la ajutoare. Se estimează că acesta va fi epuizat în jurul anului 2034.
Franța, Italia și Germania au bănci de dezvoltare
Franța are o entitate numită Caisse des dépôts et consignations, înființată în 1816, iar aceasta acționează ca un braț de investiții al Guvernului. Aceasta are acțiuni la poșta franceză, companii de servicii, bănci și asigurări și se află sub controlul Parlamentului. În total, are active de peste 150 de miliarde de euro. Nici aceasta nu face autostrăzi sau spitale, după cum nu face nici echivalentul său italian, Cassa Depositi e Prestiti.
Aceasta din urmă este echivalentul unei bănci de investiții și a fost înființată în 1850. Instituția are în total active de peste 420 de miliarde de euro și concentrează participații la giganții energetici Eni și Enel, Telecom Italia și o serie de fonduri de investiții.
În fine, în Germania există KfW, o bancă de dezvoltare prin care Germania a salvat giganți precum Commerzbank de la faliment în timpul crizei financiare din 2008. KfW deține acțiuni și la Deutsche Post și Deutsche Telekom.
Se pregăteste cel mai MARE JAF din istoria României ?
Fondul Suveran - În 4 ani ne ÎNGROAPĂ DEFINITIV ?
Ansamblul
de OUG-uri emis in prima luna de guvernare indica amploarea
premeditarii. Romania urmeaza sa se transforme intr-o tara a jafului
legalizat, in care primarii, sefii de consilii judetene si ministri nu
mai risca mai nimic pentru deciziile adoptate.
Dragnea si PSD amaneteaza
viitorul tarii, chiar daca gestul lor ne condamna la subdezvoltare si
saracie garantata.
Este din ce în ce mai evident că avem de-a face cu un PLAN. Bine pus la punct. Cu obiective temporale și materiale. Dovadă, atacarea Justiției. Și tare ne temem că ghibirdicii din România ai acestui plan sunt doar niște instrumente. Care, după ce băieții care stau în spatele lor își vor umple iar buzunarele, vor fi aruncați la ghena de gunoi a istoriei. Iar noi vom rămâne cu buzunarele goale și buzele umflate. De-abia după ce veți citi ce scrie în continuare o să vedeți de ce susțin ei că nu depășesc deficitul de 3%. Și știu că vor avea bani murdari și falși să le îndese în buzunare celor care în aceste zile tac, proaspăt mituiți cu creșteri salariale.
Astăzi a fost băgat în pâine cel ce va fi cel mai mare jaf din istoria României: Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții.
Guvernul a discutat in sedinta de joi un memorandum privind demararea
demersurilor privind crearea Fondului Suveran de Dezvoltare si
Investitii, a anuntat Alexandru Petrescu, ministrul Economiei. Nu este
clar cum va fi infiintat acest fond, insa potrivit programului de
guvernare, va fi alcatuit, in principal, din companiile de stat
profitabile, circa 200, a carui valoare va depasi 10 miliarde euro.
Potrivit programului de guvernare 2017-2020, Fondul se va putea
folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum si din
veniturile provenite din emisiuni de obligatiuni sau din vanzarea de
active neperformante (case de odihna, hoteluri - apartinand unor
companii al caror obiect de activitate este cu totul altul).
„FSDI impreuna cu alte banci internationale, BEI, BERD si Banca
Mondiala, care si-au exprimat deja interesul in discutiile pe care le-am
avut, va construi in parteneriat public- privat autostrazi pe care le
va detine pentru o perioada de 30 ani si care vor fi cedate inapoi
statului roman, pe masura ce bugetul de stat va avea disponibilitati
pentru a le rascumpara”, se precizeaza in programul de guvernare.
Practic, bunurile statului in companii ar urma sa fie
folosite drept garantii pentru obtinerea de imprumuturi de la mari
institutii financiare (BERD, BEI). Insa, cea mai mare problema este ca
nu exista siguranta ca banii chiar ar urma sa fie folositi pentru
investitiile enumerate. Apoi va aparea problema acoperirii
imprumuturilor. Cum vor fi recuperate sumele in asa fel incat sa fie
returnate imprumuturile? Cat va fi folosit pentru propria dezvoltare a
companiilor folosite drept gaj si cat pentru investitii de alta natura?
Exista multe semne de intrabare, mai ales in conditiile in care
increderea in statul roman ca administrator este extrem de scazuta,
scrie și HotNews.ro.
Romania a trecut deja printr-o experienta negativa legata de
risipirea unor bani care ar fi trebuit sa fie folositi in proiecte de
infrastructura. Reamintim ca la infiintarea Fondului National de
Investitii, s-a prevazut clar prin legislatie ca banii sa fie folositi
pentru investitii. Guvernul Tariceanu a emis in octombrie 2006 Ordonanta
de Urgenta 113 privind infiintarea Fondului National de dezvoltare
(FND). Potrivit actului normativ, banii proveniti din privatizari urmau
sa fie folositi pentru investitii. Seful Executivului de atunci, Calin
Popescu Tariceanu, a dat asigurari ca banii obtinuti din privatizare vor
fi cheltuiti in mod transparent pentru lucrari de infrastructura. In
cele din urma, cei 11 miliarde de lei obtinuti din privatizarea BCR si
filiale ale Electrica au fost folositi in 2007 si 2008 pentru acoperirea
deficitului bugetar creat din cauza a tot felul de masuri populiste.
Stelian Muscalu a spus la Digi24 că
lucrurile pot fi și mai dramatice. Pentru că sub umbrela acestui fond,
dată fiind valoarea uriașă a companiilor pe care le va avea în
portofoliu, Fondul va putea împrumuta sume uriașe, de ordinul zecilor de miliarde de dolari.
Pentru a putea masca deficitul Bugetului național. Mai mult, acești
bani ies de sub incidența regulior și legilor de administrare a banilor
publici!
Ascultați, vă rugăm, ce spune băiatul ăsta între minutele 02-08! Și ăsta va fi doar începutul, pentru că astăzi de-abia au fost inseminați embrionii:
Sursa : http://www.comisarul.ro/articol/video-dragnea-si-gasca-pregatesc-cel-mai-mare-jaf-_871841.html
Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), un mamut de 10 miliarde de euro votat miercuri de către Parlament, este un adevărat pericol la adresa finanțelor publice naționale deoarece nu va funcționa precum fondurile similare din alte state, arată o analiză Libertatea.
Concomitent, în fond sunt incluse participațiile minoritare deținute de către stat la companiile deja privatizate cu E.ON, Engie sau fostul Romtelecom, ca și participația de 20,6% deținută de stat la Petrom. Alte companii incluse sunt Loteria Română, Antibiotice Iași, Aeroporturi București, Portul Constanța, SAPE, Cupru Min sau IAR.
Alte societăți băgate în acesta sunt Aeroportul Timişoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia, Compania Naţională Adinistraţia Canalelor Navigabile şi Administraţia Porturilor Dunării Fluviale.
Struțo-cămilă în afara bugetului
Principala problemă a acestui este modul în care va face investiții. În primul rând, statul are nevoie ca Eurostat, agenția de statistică a Uniunii Europene, să clasifice acest fond drept extra-bugetar. Adică în afara bugetului consolidat al statului. În caz contrar, investițiile pe care acest fond le va face ar putea fi considerate drept parte a deficitului bugetar și a datoriei publice, ceea ce ar complica situația financiară a Guvernului.
Dar autoritățile au anunțat deja că au reglementat aceste probleme cu Eurostat, ceea ce înseamnă că investițiile rămân problema spinoasă.
Conform politicilor europene, fondul suveran poate rămâne în afara bugetului dacă investițiile sunt selectate de o conducere independentă, dacă există investitori privați sau dacă statul are doar participații minoritare la aceste investiții.
Fiind în afara bugetului de stat, Guvernul va putea pompa bani în economie fără să fie constrâns de limita de 3% din deficitul bugetar.
Investiții neprofitabile
Numai că aceste investiții sunt problematice. Teoretic, după înființarea Fondului Suveran, acesta se va putea împrumuta la bănci punând drept garanție pachetele de acțiuni deținute. La 10 miliarde de euro avute în portofoliul, Fondul se va putea împrumuta alte 8-10 miliarde de euro, bani pe care o să îi investească.
Numai că dacă investițiile vor fi făcute în autostrăzi, școli, spitale, căi ferate, acestea nu vor putea produce profit cât să acopere creditele primite.
Programul de Guvernare al Guvernului arată că Fondul Suveran va realiza autostrăzi, spitale, căi ferate și va investi și în extinderea fabricilor de armament.
”Considerăm că România trebuie să investească masiv în infrastructură și în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alții. Ne trebuie capacități de producție noi și aici, pe lângă investițiile private, credem că și statul poate juca un rol, prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, prin schemele de ajutor de stat propuse, prin investiţii în industria de apărare, energie, tehnologia informației, industrie alimentară și altele”, se arată în Programul de Guvernare 2018-2020, al Cabinetului Dăncilă.
Fondul suveran și parteneriatul public-privat
Premierul Viorica Dăncilă a dat recent ca exemplu spitalul republican, un proiect de 1,1 miliarde de euro, va fi realizat prin parteneriat public-privat.
Adică o parte statul și o parte investitorii privați.
”Adoptăm primul pachet de investiţii strategice care vor fi realizate prin parteneriat public-privat. (…) Avem apoi oraşul medical universitar Complex Carol Davilla, care se va construe în zona de nord a Capitalei, lângă aeroportul Henri Coandă. Complexul se va întinde pe o suprafaţă de 300 de hectare şi va cuprinde spitalul republican, facultatea de medicină, campus universitar şi medical, institute de cercetare medicală şi zonă comercială şi de agrement”, a spus Dăncilă, la finele lunii mai.
Spitalul Republican, mega-investiție imobiliară
Spitalul republican va avea 3.000 de paturi, 37 de săli de operație, un helipunct, un helipunct și facultatea de medicină. Dar pe lângă acestea, va avea un hotel cu cel puțin 2.000 de locuri, va include o zonă rezidențială pentru personal, creșă și grădiniță, cămine studențești, un centru comercial și parcare. Practic, va fi o imensă afacere imobiliară la care fondul suveran va pune umărul.
Anul trecut, guvernele Grindeanu și Tudose aveau în programul de Guvernare construcția spitalului republican și unor spitale regionale. ”Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 mld. €”, se arată în programul de Guvernare al Cabinetului Dăncilă.
Numai că serviciile prestate prin intermediul acestuia trebuie taxate, astfel încât spitalul să producă bani. În caz contrar, sunt pur și simplu bani îngropați în investiție.
Autostrăzi fără număr
Pe lângă Spitalul Republican, guvernele PSD-ALDE anterioare aveau în plan și realizarea unor lucrări de infrastructură.
”Alte 3 mld. € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI, împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi, pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra.
Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine.
Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești—Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanțate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș—Iași), o a 2-a autostradă prin sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara—București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic—Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași—București), se arată în programul de guvernare al Cabinetului Tudose.
În programul Guvernului Dăncilă, din cele 5 autostrăzi au rămas 3: Târgu Mureș-Iași, o autostradă între Transilvania și Oltenia prin sudul țării și autostrada Iași-București.
Autostrăzile respective trebuie să fie cu plată pentru a produce bani astfel încât investiția să fie recuperată.
Căi ferate de mare viteză
”În ceea ce privește calea ferată rapidă, finanțarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate și modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcția Vest – 24 București, Chișinău – Iași – București, București – Constanța, București – Brașov”, se mai arată în Programul de Guvernare.
În acest moment, nu se știe cum va fae Fondul Suveran profit din construcția de căi ferate. România anunța încă din 2013 o serie de proiecte de cale ferată de mare viteză împreună cu companii din China. Era vorba inițial de culoarul Arad-București-Constanța. Dar acesta avea un cost imens, de 11 miliarde de euro, așa că a fost abandonat.
Ulterior, autorităţile au anunţat un alt proiect de mare viteză, pe ruta Bucureşti-Iaşi-Chişinău. Acesta costa mai puţin, „doar“ 7,6 miliarde de euro, fără a socoti şi achiziţia trenurilor care trebuiau să circule pe această rută. Nici acesta nu a demarat.
Industria de apărare, modernizată
Mai departe, se vorbește de industria de armament.
”O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităților fabricilor existente.
Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activității economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 mld. lei”, conform documentului.
Negocieri și acuze
De altfel, recent s-a parafat folosirea de către România a sistemului de rachete Iron Dome, dezvoltat de către compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems, potrivit Agerpres.ro.
Potrivit lui Ponta, Darius Vâlcov – artizanul programului de guvernare -, ar fi fost propus pentru a prelua șefia Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI).
https://www.libertatea.ro/stiri/analiza-fondul-suveran-pericol-national-cum-functioneaza-la-altii-si-cum-va-fi-la-noi-2283404
Cum să cumperi un popor cu banii lui
La prima vedere programul de guvernare este o minunăție. Că o să curgă lapte și miere, e puțin spus. Așa se vede din stradă, dar dacă treci de gardul frumos colorat și ai curiozitatea să deschizi poarta, vezi bălăriile.
Prima constatare ar fi că, acest faimos program este construit cu tehnica folosită de orice contabil când face un buget de venituri și cheltuieli. Practic, s-a luat baza, anul 2016, și au fost folosiți coeficienți de creștere liniari, deși impactul măsurilor este diferit în timp.
Programul de guvernare ne readuce în situația din 1990-1992 când, pentru a câștiga alegerile din 1992, FSN-ul cu Petre Roman la cârmă a pus în circulație o masă monetară enormă motivând „îndreptarea erorilor trecutului”. Atunci au fost restituite într-un timp scurt părțile sociale pe care le deținea fiecare salariat în întreprinderile socialiste și s-a creat iluzia proprietății, s-au dat suplimente la salarii, au fost restituite „rețineri ilegale” etc. Urmarea, am intrat într-o spirală inflaționistă care a durat până în 2007 când a început să fie stăpânită. Este perioada în care a dat faliment și bruma de economie pe care o mai aveam, pentru că inflația de 200% a atras și dobânzi corespunzătoare la creditele bancare. Da, cred că este cazul ca, aceia care au credite pe termen mai lung, să se gândească la rambursări anticipate.
Avem, totuși, o speranță: nu mai suntem singuri pe lume și apartenența la NATO și la UE poate face diferența prin rigoare ce ne-a fost impusă.
Totuși, de ce ar dori PSD să reediteze situația de la începutul anilor 1990 ?
Atunci, ca și acum, PSD cumpără conștiințe, tăceri, liniște și pace socială atât de dragi lor. În 2017 nu mai poți cumpăra pacea socială cu bâtele minerilor, prin reinstaurarea fricii, pentru că nici România, nici românii nu mai sunt aceiași. Acum se pot cumpăra cu mare succes conștiințe cu arginți.
Prin măsuri haiducești, că românilor le plac haiducii, guvernul cumpără populația sărăcită, culmea, tot de guvernările socialiste care, prin corupție și șantaj, au dirijat resursele statului către un grup privilegiat care a acumulat averi uriașe într-un timp scurt. Doar așa se poate construi dintr-un salariu de bugetar, în cel mai sărac județ din România, o casă care să se vadă din cosmos.
Oferta
Revenind la program:
Se majorează salariul minim, în 4 ani, cu 40%, din pix.
Ce înseamnă însă majorarea salariului minim cu 40% în 4 ani? În primul rând creșterea costurilor în sectorul privat.
Crescând costurile scad profiturile, adică principala sursă pentru investiții.
Managerii se vor adapta, însă fie vor da afară angajații slab calificați îngroșând rândurile asistaților sociali, fie vor majora prețurile.
Dacă în cazul concedierilor, impactul negativ asupra angajaților e clar, în cazul majorării prețurilor el nu este la fel de clar. Posibil, va genera creșterea prețurilor, deci inflație. În octombrie 2016 aveam inflație de -0,4%, iar prețurile scăzuseră față de aceeași perioadă a anului 2015.
Implementarea programului PSD, cu majorări făcute contrar oricăror reguli ale economiei de piață, va duce la creșterea inflației care va sări de 2%, doar pe datele lor.
Inflația va anula astfel o parte din majorarea de salarii. Mai mult, inflația va diminua și veniturile angajaților calificați care, cel mai probabil, nu vor primi majorări salariale. Cetățeanul de rând nu înțelege acest mecanism, prin urmare vectorii de imagine ai PSD vor umple toate televiziunile cu mesaje de genul: „V-am majorat salariile, dar nenorociții de speculanți au majorat prețurile ca să nu beneficiați de aceste măsuri oferite cu atâta generozitate de noi.”
Dacă bucuria angajaților va fi de scurtă durată, bucuria statului și a ministrului de finanțe va fi mai rezistentă, pentru că această creștere de salariu minim ajută pe termen scurt, mediu și lung Bugetul Statului. Este o formă clară de furt cu legea în mână, prin care sunt redistribuite resurse din sectorul privat în buzunarul statului. Dar să nu uitați art.136 alin.5 din Constituție: „Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice”. Concluzia e, doar statul are voie să o violeze prin lege.
Dovada că doar ministrul finanțelor se va bucura e în programul PSD de guvernare: din totalul veniturilor prognozate în plus (6% din PIB), jumătate vin din creșterea veniturilor populației, 2,7%. Creșterea gradului de colectare se bazează pe faptul că salariile nu scapă de taxare. Dovada e în programul PSD: „în 2020 se va ajunge la un grad de colectare de 32,5% din PIB (creștere liniară cu 1,6%) prin îmbunătățirea colectării și creșterea masei salariale cu 45%. Îmbunătățirea colectării este o marotă națională, deși gradul de colectare se încăpățânează să rămână mereu cam în aceeași zonă, 31%.
Veți spune, cum adică masa salarială crește cu 45% în condițiile în care numai cei cu salariu minim vor avea creșteri de 40% și într-o mai mică măsură ceilalți? Unele firme vor fi obligate să majoreze și personalului calificat, pentru a-i stimula pe angajații calificați. Pe de altă parte, companiile de stat au grile de salarizare care pornesc de la salariul minim și orice creștere a acestuia va duce automat la modificări pe toată grila. Și, în al treilea rând, salariile în sectorul bugetar vor crește, în medie cu 56%, iar numărul salariaților în sector bugetar reprezintă cca 25% din total angajați. Aici intră și medicii, și profesorii, pentru că statul nostru refuză cu obstinație să externalizeze serviciile medicale și de educație. Aceasta este însă o altă poveste.
Viciile ascunse sau „fugi cât poți, guvernul vrea să te ajute”
Sacul lui Moș Gerilă aduce și pentru firme ceva: reducerea TVA, creșterea plafonului de înregistrare ca plătitor de TVA și extindere a impozitului de 1% pentru microintreprinderi până la o cifră de afaceri de 500.000 euro. Să le luam pe rând:
De reducerea TVA se vor bucura, în primul rând, marii retaileri pentru că aici se vor localiza profiturile. Așa cum am spus mai sus, creșterea forțată a salariilor coroborată cu reducerea TVA va duce la creșterea prețurilor. Se știe că marfa comercializată de marii retaileri provine într-o proporție mare din importuri (de aici și încercarea neliberală promovată de liberali de a le obliga să vândă produse alimentare în proporție de cel puțin 51% românești). Pe lângă creșterea prețurilor, retailerii vor importa mai mult punând presiune pe curs și destabilizând balanța comercială și de plăți. E și un lucru bun, muncitorii și oamenii de afaceri din afara granițelor țării ne mulțumesc pentru că vor beneficia de aceste măsuri mărindu-și producția și protejând locurile de muncă, ale lor.
Peste jumătate din firmele înregistrate în România vor „beneficia” de schimbarea sistemului de impozitare, de la impozitul pe profit la impozitul pe cifra de afaceri. O fi bine?
E adevărat că sună frumos impozit de 1% față de impozit de 16%, doar că avem baze diferite. Dacă luăm în calcul un nivel mediu al cifrei de afaceri, respectiv 250.000 euro, și avem în vedere rata medie de profit (la 2014 pentru firme de genul acesta era de 2,3%) constatăm că se va realiza un profit de 5.750 euro care, impozitat cu 16% ar fi însemnat un impozit de 920 euro. Dacă reinvestea profitul de 5.750 euro, firma nu mai plătea niciun impozit. Pe de altă parte, impozitul de 1% la o cifra de afaceri de 250.000 euro este de 2.500 euro. Ups, mai mult cu 1580 euro… și ce frumos suna 1% impozit.
Dragi patroni, dacă nu aveți o rată a profitului de cel puțin 6,25% (să ieșiți pe zero) vă puteți gândi serios la cules căpșuni sau, dacă sunteți norocoși, la un loc de muncă la buget.
Aflăm, din programul PSD, că se solicită de la C.E. aprobarea majorării plafonului de înregistrare în scop de T.V.A. de la 220.000 lei la 1.000.000 lei. Uitându-ne la gardul frumos vopsit vom spune „Waw!”
Dar haideți să deschidem poarta să vedem ce este înăuntru. Neînregistrarea în scop de T.V.A. îți simplifică viața, ca administrator, dar în același timp nu-ți permite să deduci T.V.A. pe care îl plătești pentru achizițiile de bunuri și servicii, adică îți majorează costurile. Aici, dacă ai o firmă de prestări servicii fără multe achiziții e bine.
Dacă, însă, ai un magazin (cele mai multe dintre firmele afectate) și cu o rată a profitului de 2-3%, înghițit și acela de impozitul pe cifra de afaceri, nu ai de unde să suporți pe costuri T.V.A. aferent achizițiilor și nu mai este bine. În acest context, vei încerca să te înregistrezi prin opțiune, asta dacă ministrul de finanțe și șeful A.N.A.F. vor permite. Era mult mai simplu să ceară de la C.E. practicarea sistemului de taxare inversă până la consumatorul final.
Epilog sau „ajută-ne Doamne”
Puțin mai sus am făcut o paralela între anii 1990-1992 când F.S.N.-ul de atunci, P.S.D.-ul de azi, a cumpărat electoratul. La alegerile din 2016 era clar că P.S.D. va câștiga detașat alegerile. De ce, atunci, s-a aruncat în această întreprindere riscantă cu promisiuni fanteziste? Probabil, fiindcă era necesară cumpărarea „păcii sociale”, a presei, a opoziției și a oricui mai avea un cuvânt de spus împotrivă-i. Avea nevoie, deci, de un scor foarte bun care să-i permită să ignore tot și, bonus, să poată iniția revizuirea Constituției. A obținut tot ce a vrut.
Acum, având spatele asigurat cu poporul cumpărat, P.S.D.-ul poate duce bătălia finală pentru distrugerea statului de drept. Câteva perdele de fum, guvernul emite ordonanțe pentru a evita parlamentul, dar mai ales Președintele (declarația lor, nu a mea), iar când se va împrăștia fumul ne vom trezi într-o altă țară, liberi între garduri de sârmă ghimpată.
Romania a acceptat sa acopere frauda de 21 de milioane de euro din fondurile UE, in dosarul lui Dragnea
Dosarul Tel Drum, in care este anchetat de DNA si Liviu Dragnea, vizeaza inclusiv o frauda de 21 de milioane de euro, bani europeni pe care ii va plati statul roman.
In 2016, Comisia Europeana, la sesizarea OLAF (Oficiul European Antifrauda), a cerut Romaniei sa aplice corectii financiare, pe care statul nostru le-a acceptat.
"Comisia a primit recomandarile OLAF cu privire la cazurile pe care le mentionati in 2016. In conformitate cu aceste recomandari, serviciile Comisiei au solicitat Romaniei sa efectueze corectiile necesare pentru ca bugetul UE sa nu fie afectat. Romania a fost de acord sa aplice aceste corectii. Avem un sistem solid de combatere a fraudei, in stransa colaborare cu statele membre. Acest caz arata ca sistemul functioneaza", a declarat un purtator de cuvant al CE la solicitarea HotNews.
Cine plateste?
Am dorit sa aflam ce inseamna practic aceste corectii financiare acceptate de Romania si am stat de vorba cu Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene.
"Corectiile sunt de doua tipuri, fie sunt corectii pe proiect, fie sunt corectii transversale pe un program, adica daca UE descopera ca intr-un anumit program rata de frauda este prea mare, se impune statului membru o corectie, de obicei de 25% (...) Asta inseamna ca, din toata suma programului, statul membru nu poate sa ceara la Bruxelles un anumit procent", a explicat Ghinea pentru Ziare.com.
"Pot sa mai existe corectii pe proiect, cum pare a fi cazul Tel Drum, in care se constata ca un anumit proiect este suspectat de frauda, intreaga valoare a proiectului nu poate fi rambursata de catre Bruxelles.
Daca au fost deja ceruti banii la Bruxelles, nu se trimit. Daca n-au fost ceruti, nu se mai accepta cererea de rambursare (...) Corectie inseamna ca statul roman de la buget, adica noi toti, trebuie sa acoperim gaura. UE nu plateste banii astia", a adaugat fostul ministru.
Asadar, frauda semnalata de OLAF in cazul Tel Drum, in valoare de 21 de milioane de eruo, va fi acoperita de statul roman din banii contribuabililor.
Amintim ca DNA a declansat, luni, urmarirea penala pe numele lui Liviu Dragnea in dosarul Tel Drum. DNA il acuza pe presedintele Camerei Deputatilor si al PSD de constituire a unui grup infractional organizat, folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete si abuz in serviciu cu obtinere de foloase.
Citeste si
