Defrișări Iraționale și Ilegale

Europarlamentarul austriac Thomas Waitz, 

în război cu Guvernul: 

Vin în România să pun capăt defrișărilor ilegale de păduri .

Este oficial. Distrugerile dramatice provocate în pădurile virgine care aparțin rezervațiilor naturale protejate încalcă legislația Uniunii Europene (UE). 

Europarlamentarul austriac Thomas Waitz s-a arătat încrezător că decizia defitinitivă a Curții Europene de Justiție în cazul distrugerilor rezervațiilor naturale din Bialowieza (Polonia) va avea efect și în alte state ale Uniunii Europene.

Vezi și

1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3. Scara de valori a societății romanești 

4. Europa privită din viitor

5. Hrana vie

6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7. Destinatii uimitoare pe glob

8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9. Duda a pus mâna pe Casa Regală

10. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

11. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

12. O Nouă Republică

13. A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

14. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

15. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

16. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

17. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

18. Fii propriul tău nutriționist

19. Maya ramane o civilizatie misterioasa

20. Slăbești daca esti motivat

21. Serbet de ciocolata

22. Set medical Covid necesar acasă

23. Medicament retras - folosit în diabet

24. Brexit-ul - Spaima Europei

25. Virusul Misterios

26. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

27. Sistemele solare - apă caldă

28. Economisirea energiei electrice

29.  Hoțul de cărți

30. Aparitia starii de insolventa

31. TRUMP ESTE PRESEDINTE

32. Microbii din organismul uman

33. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

34. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

35. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

36. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

37. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis marţi că Polonia a încălcat legislaţia europeană în domeniul mediului atunci când a aprobat defrişările masive la Bialowieza, urmaşa unor păduri ancestrale în Europa şi sit natural protejat.

http://miscareaderezistenta.ro/externe/europarlamentar-austriac-in-razboi-cu-guvernul-vin-in-romania-sa-pun-capat-defrisarilor-ilegale-de-paduri-46532.html

Exportam mai multă cherestea decât Austria și Rusia la un loc. România a tăiat o pădure cât un oraș, în 2016, pentru a o trimite în SUA

România a continuat pe parcursul anului 2016 să exporte lemn sub formă de cherestea cam cât o pădure care să acopere suprafața unui oraș mic din provincie. Iar aici vorbim numai de cherestreaua trimisă către Statele Unite în primele 10 luni ale anului 2016, potrivit woodstat.com

Țara noastră este al treilea stat european în clasamanetul celor care au exportat lemn către SUA, în 2016, cu o cantitate de 44.000 de metri cubi de cherestea. Cu acesta cantitate sunt depășiți doar de Suedia (205.000 mc) și Germania (134.000 mc).

Prin comparație, România a exportat mai puțin în ianuarie – octombrie 2016, față de aceeași perioadă din 2015, când trimitea către State circa 58.000 de metri cubi de cherestea.

Am tăiat pentru America o mică pădure

Potrivit calculelor specialiștilor forestieri, dintr-un metru cub de lemn de rășinoase, la un gater performant se poate obține 0,75 mc de cherestea. Asta înseamnă că în România s-au cel puțin 58.700 de metri cubi de lemn rășinos pentru a produce cantitatea de cherestea pe care SUA a importat-o de la noi.

În plus, știm că de pe un hectar de pădure se exploatează, în medie, 300 de mc de lemn, iar asta înseamnă că România a defrișat aproximativ 200 de hectare de pădure (196 ha, ca să fim exacți) pentru a acoperi comenzile venite de la americani.

În termeni de suprafață, asta se traduce cu echivalentul a 1,96 milioane de metri pătrați de pădure pe care România nu-i mai are, sau, mai bine spus, cam 1,96 km patrați de pădure căreia îi vor trebui cel puțin jumătate de secol pentru a se regenera.

Pentru a vă face o și mai bună imagine, pădurea pe care am tăiat-o pentru export, are o lungime de 2 km și o lățime de 1 km, adică echivalentul vatrei unui orășel de provincie care acoperă cam 4.000- 5.000 de suflete.

Exportăm cât Rusia și Austria

Potrivit cifrelor woodstat.com, România a trimis mai multă cherestea decât Austria și Rusia la un loc. Astfel că, aceste două state, au exportat către America 20.000 mc (Austria) și, respectiv, 23.000 mc (Rusia).

De asemenea, au depășit la trimis lemn și state mai proeminente în păduri precum Finlanda, care nu a avut afaceri cu SUA decât cu echivalentul a 3.000 de mc. De lăudat este faptul că, suntem printre puținele state care și-au micșorat exportul de cherestea către SUA, dar cu toate acestea, tot pierdem mii de hectare de pădure în fiecare an. Sursa: Libertatea.ro

http://www.racnetulcarpatilor.com/exportam-mai-multa-cherestea-decat-austria-si-rusia-la-un-loc-romania-a-taiat-o-padure-cat-un-oras-in-2016-pentru-a-o-trimite-in-sua/

Trei sferturi dintre români cred că problema tăierii ilegale a pădurilor este una cât se poate de gravă !

România pierde trei hectare de pădure pe oră, numărul cazurilor de tăieri ilegale de arbori, înregistrate în 2015, ajungând la aproape 100 de raportări pe zi, potrivit celui mai recent raport Greenpeace, publicat anul acesta. Concret, numărul cazurilor de tăieri ilegale s-a triplat faţă de valoarea înregistrată în 2009-2011, când media era de 30 de cazuri pe zi şi a crescut cu 34 de cazuri/zi. Potrivit datelor comunicate de autorităţi, în 2015 s-au înregistrat un total de 34.870 de cazuri. Dintre cele 42 de judeţe, Argeşul a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale investigate de autorităţi şi la nivelul anilor 2013 - 2014, şi în intervalul 2009 - 2011.

În prezent, pădurile în România acoperă 6,90 de milioane de hectare. Potrivit Greenpeace România, în intervalul 2000-2011, aproximativ 280.108 de hectare au fost despădurite sau degradate, iar actualizarea din 2015 a hărţii arată că ritmul degradării pădurilor s-a menţinut la acelaşi nivel în 2012-2014, suprafaţa totală afectată fiind de 361.068 hectare.

Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale de arbori, în 2015, sunt: Argeş – 3.087 de cazuri (8,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), în scădere faţă de 2013-2014, când au fost identificate 5.851 astfel de cazuri. Următorul pe listă este judeţul Vrancea - 2.893 de cazuri (8,30% la nivel naţional), în urcare faţă de precedentul raport, pe perioada sus-menţionată, care a scos la iveală 787 de cazuri. În ceea ce priveşte judeţul Bacău, aici au fost înregistrate, în 2015, 1.882 de cazuri (5,40% la nivel naţional) faţă de 3.538 în 2013-2014. Suceava şi Mureş au raportat 1.616, respectiv 1.614 de tăieri ilegale în 2015 faţă de 716, respectiv 3.351 în 2013 - 2014, potrivit Greenpeace România.

În ceea ce priveşte evoluţia cazurilor de tăieri ilegale, în perioada 2009-2015, numărul acestora a crescut de la un an la altul, ajungând să se tripleze în 2015 faţă de valorile din 2009. Mai exact, autorităţile au înregistrat, în 2009-2011, 30 de cazuri de tăieri ilegale pe zi, în 2012 - 50, în 2013-2014 au fost înregistrate 62, iar în 2015 - 96.

Scandalul defrişărilor ilegale nu i-a lăsat indiferenţi pe români, arată cel mai recent sondaj IRES. Conform acestuia, trei sferturi dintre români cred că problema tăierii ilegale a mii de hectare de pădure este una cât se poate de gravă și sunt mulțumiți că va fi dezbătută în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Aproape trei sferturi dintre români (73%) cred că defrișările ilegale sunt o problemă reală, iar 20% spun că este vorba despre un motiv de confruntare politică. Pentru 83% dintre români, acest subiect este important sau foarte important, arată sondajul IRES realizat la comanda Digi24. În ceea ce privește disputa dintre premierul Victor Ponta și președintele Klaus Iohannis pe această temă, mai bine de 50% spun că au urmărit subiectul și că știu ce poziție are fiecare dintre cei doi lideri. 52% dintre respondenți spun că sunt de partea lui Klaus Iohannis, iar 20% îl susțin pe Victor Ponta. 17% dintre români nu susțin nici poziția președintelui, nici pe cea a premierului. Premierul a acuzat oameni politici din PNL că l-au influențat pe președinte să respingă promulgarea completării Codului Silvic pentru a favoriza o firmă austriacă. Președintele a negat însă acest lucru. 53% dintre cei chestionați spun că îl cred pe Klaus Iohannis, iar 20% îl cred pe Victor Ponta. 13% nu cred nici declarațiile președintelui, nici pe cele ale premierului, iar 14% dintre respondenți fie nu știu, fie nu răspund la această întrebare. Întrebați cine cred că ar trebui să facă lumină în această problemă, românii spun: Klaus Iohannis (34%), Guvernul (8%), Justiția (8%), premierul (6%), Parlamentul (5%), premierul și președintele (5%). Respondenții spun că de vină pentru defrișările ilegale sunt legile din domeniu (43%), administrația locală (20%), administrația centrală (16%). Pe de altă parte, 79% dintre respondenți spun că sunt de acord cu propunerea premierului de interzicere temporară a exportului de lemn. Iar 90% dintre români au o părere bună sau foarte bună despre faptul că președintele a anunțat că problema defrișărilor va fi dezbătută în CSAT.

Schweighofer, acuzata ca prelucreaza lemn taiat ilegal din Romania

Scandalul defrisarilor din Romania si rolul companiei austriece Schweighofer, acuzata ca prelucreaza lemn taiat ilegal, a ajuns si in presa din Austria.

„Profil”, cea mai importanta revista economica, a publicat un amplu reportaj pe aceasta tema. Jurnalistii austrieci au stat de vorba cu activistii ecologisti, care spun ca Schweighofer incurajeaza taierile ilegale in cele 19 paduri din Romania pe care le detine din 2005.

„In Romania, aproape oricine stie cine e „Holzindustrie Schweighofer SRL” – scriu jurnalistii austrieci. Nu numai ca detine trei fabrici de cherestea cu aproape 3000 de angajati si e lider in industria prelucarii lemnului de rasinoase din Romania, „dar apare insistent si in articolele jurnalistilor de investigatii, pe paginile de Facebook ale ecologistilor, si in dosarele procurorilor”.

“Unde il duceti? La Schweighofer, sunt cei mai tari din Romania… Si-au cumparat paduri aici…”

„Acuzatiile se aduna de cateva luni si sunt grave” – se afirma in amplul reportaj al saptamanalului austriac. Compania Schweighofer ar incuraja furnizorii se taie ilegal lemn, in cantitati mari. Iar responsabilii ar intoarce privirea atunci cand lemnul taiat clandestin intra poarta fabricii.

„Modelul sau de afaceri se invarte in jurul lemnului taiat ilegal”, spune – citat de revista „Profil” – Alexander Bismarck, reprezentantul organizatiei ecologiste americane „Investigatii de mediu”.

Defrișarea și degradarea pădurilor

• Defrișările și degradarea pădurilor reprezintă cele mai mari amenințări la adresa pădurilor din întreaga lume .
• Peste jumătate din pădurile tropicale din întreaga lume au fost distruse din anii 1960 , iar în fiecare secundă, mai mult de un hectar de păduri tropicale este distrusă sau drastic degradată.
• Degradarea și pierderea pădurilor amenință supraviețuirea multor specii și reduce capacitatea pădurilor de a oferi servicii esențiale .
• Defrisarea și degradarea pădurilor afectează viața a 1,6 miliarde de oameni a căror existență depinde de păduri. Un miliard dintre aceștia sunt printre cei mai săraci din lume.
• Soluțiile bazate pe natură, cum ar fi restaurarea peisajelor forestiere (FLR), pot inversa efectele despăduririi și degradării și pot recâștiga beneficiile ecologice, sociale, climatice și economice ale pădurilor.

Care este problema ?

Defrișările și degradarea pădurilor reprezintă cele mai mari amenințări la adresa pădurilor din întreaga lume. Defrișarea apare atunci când pădurile sunt transformate în utilizări non-pădure, cum ar fi agricultura și construcția drumurilor. Degradarea pădurilor apare atunci când ecosistemele forestiere își pierd capacitatea de a furniza bunuri și servicii importante oamenilor și naturii.

Peste jumătate din pădurile tropicale din întreaga lume au fost distruse din anii 1960, iar în fiecare secundă, mai mult de un hectar de păduri tropicale este distrusă sau drastic degradată. Această presiune intensă și devastatoare asupra pădurilor nu se limitează la tropice - aproximativ 3,7 milioane de hectare de păduri din Europa sunt afectate de animale, insecte, boli, incendii forestiere și alte activități legate de om.

De ce este important ?

Biodiversitatea 
Peste 80% din biodiversitatea terestră a lumii poate fi găsită în păduri - de la pini din nordul boreal la pădurile tropicale din tropice. Degradarea și pierderea pădurilor amenință supraviețuirea mai multor specii și reduce capacitatea pădurilor de a furniza servicii esențiale cum ar fi aer curat și apă, soluri sănătoase pentru agricultură și reglementarea climei.

Susținerea durabilă 
Pădurile sănătoase sprijină existența a 1,6 miliarde de oameni la nivel global , dintre care un miliard sunt printre cei mai săraci din lume. Defrișările și degradarea pădurilor au un impact real și tangibil asupra vieții acestor comunități vulnerabile. De exemplu, 52% din totalul terenurilor utilizate pentru producția de alimente este afectată moderat sau sever de eroziunea solului sănătos. Acest lucru se întâmplă atunci când copacii sunt îndepărtați dintr-un peisaj, ceea ce duce la creșterea nesiguranței alimentare.

Reducerea și adaptarea la schimbările climatice Pădurile din lume absoarbe 2,4 miliarde de tone de dioxid de carbon (CO 2 ) pe an, o treime din CO 2 anual eliberat din arderea combustibililor fosili. Distrugerea pădurilor emană în continuare carbon în atmosferă, cu o producție anuală de 4,3-5,5 GtCO 2 eq / an, în mare parte datorită despăduririlor și degradării pădurilor. Protejarea și refacerea acestei chiuvete uriașe de carbon este esențială pentru atenuarea schimbărilor climatice.

Pădurile joacă, de asemenea, un rol esențial în eforturile de adaptare la schimbările climatice. Acestea acționează ca o plasă de siguranță alimentară în timpul șocurilor climatice, reduc riscurile generate de dezastre precum inundațiile de coastă și ajută la reglarea fluxurilor de apă și a microclimatului. Îmbunătățirea sănătății acestor ecosisteme forestiere și introducerea practicilor de gestionare durabilă sporesc rezistența sistemelor umane și naturale la impactul schimbărilor climatice.

inapoi sus

Ce se poate face?

Restabilirea peisajelor forestiere (FLR)
Soluțiile bazate pe natură, cum ar fi restaurarea peisajelor forestiere (FLR), pot ajuta țările să inverseze efectele despăduririi și degradării și să recâștige beneficiile ecologice, sociale, climatice și economice ale pădurilor.

FLR îi aduce pe oameni să identifice și să implementeze cele mai potrivite intervenții de restaurare într-un peisaj. Acesta urmărește să răspundă nevoilor tuturor utilizatorilor de terenuri și utilizării multiple a terenurilor.

FLR nu se referă numai la plantarea copacilor - poate include activități multiple cum ar fi agroforestria, controlul eroziunii și regenerarea naturală a pădurilor. FLR se adresează, de asemenea, șoferilor care stau la baza pierderii pădurilor. De exemplu, oferă comunităților agricole care trăiesc în și în jurul pădurilor cunoștințe despre metode agricole durabile care nu se bazează pe distrugerea pădurilor.

Țările și alți proprietari de teren se angajează la FLR prin Bonn Challenge - un efort global pentru restabilirea a 150 de milioane de hectare de terenuri degradate și defășurate până în 2020 și 350 milioane de hectare până în 2030 lansate de IUCN și Germania în 2011. Bonn Challenge a generat promisiuni din partea guvernelor și organizațiilor pentru restaurarea a peste 156 de milioane de hectare.

Evaluarea oportunităților de restaurare
Cu sprijinul IUCN, 26 de țări aplică Metodologia de evaluare a oportunităților de restaurare (ROAM) - un cadru care evaluează amploarea peisajelor degradate și defășurate într-o țară sau zonă și identifică cele mai bune strategii pentru restabilirea lor. ROAM ajută guvernele și factorii de decizie să utilizeze intervențiile FLR pentru a îndeplini multiple priorități naționale și obiective internaționale privind clima, biodiversitatea și degradarea terenurilor. De exemplu, evaluarea ROAM din Malawi a ajutat guvernul să introducă sisteme agricole durabile care să abordeze insecuritatea alimentară. În Columbia, intervențiile FLR au sprijinit reabilitarea peisajelor după decenii de conflict.

https://www.iucn.org/resources/issues-briefs/deforestation-and-forest-degradation

92 de parlamentari care au votat “împotriva opririi defrișărilor ilegale” din țara noastră !

Printre cei  s-au opus legii de interzicere a defrișărilor , se află ministrul Daniel Constantin, Mihai Răzvan Ungureanu, Puiu Hașotti, Tudor Barbu, Titus Corlățean și Dan Șova.

„Senatorii PNL, PSD, UDMR și Liberal-Conservatori au votat la unison împotriva opririi defrișărilor din România.

Lista celor care s-au opus legii:

• Barbu Daniel-Constantin ALDE
• Nistor Vasile ALDE
• Ehegartner Petru ALDE
• Niţă Mihai ALDE
• Durbacă Eugen ALDE
• Pelican Dumitru ALDE
• Mihai Cristian-Dănuţ ALDE
• Ungureanu Mihai-Răzvan PNL
• Luchian Dragoş PNL
• Cristina Ioan PNL
• Luchian Ion PNL
• Popa Ion PNL
• Tătaru Nelu PNL
• Haşotti Puiu PNL
• Barbu Tudor PNL
• Oprea Dumitru PNL
• Oprea Mario-Ovidiu PNL
• Popa Nicolae Vlad PNL
• Blaga Vasile PNL
• Neculoiu Marius PNL
• Zisu Ionuţ-Elie PNL
• Grigoraş Viorel PNL
• Ardelean Ben-Oni PNL
• Paşcan Emil-Marius PNL
• Ichim Paul PNL
• Paşca Liviu-Titus PNL
• Dobra Dorin-Mircea PNL
• Obreja Marius-Lucian PNL
• Păran Dorin PNL
• Mohanu Nicolae PSD
• Oprea Ştefan-Radu PSD
• Butunoi Ionel-Daniel PSD
• Duruţ Aurel PSD
• Suciu Matei PSD
• Chiriac Viorel PSD
• Mocanu Victor PSD
• Corlăţean Titus PSD
• Pavel Marian PSD
• Constantinescu Florin PSD
• Mitu Augustin-Constantin PSD
• Şova Dan-Coman PSD
• Vochiţoiu Haralambie PSD
• Fifor Mihai-Viorel PSD
• Vasiliev Marian PSD
• Valeca Şerban-Constantin PSD
• Chelaru Ioan PSD
• Păunescu Teiu PSD
• Moga Nicolae PSD
• Nicolae Şerban PSD
• Frătean Petru-Alexandru PSD
• Coste Marius PSD
• Arcaş Viorel PSD
• Saghian Gheorghe PSD
• Pop Gheorghe PSD
• Firea Gabriela PSD
• Bota Marius-Sorin-Ovidiu PSD
• Cordoş Alexandru PSD
• Agrigoroaei Ionel PSD
• Isăilă Marius Ovidiu PSD
• Mihăilescu Petru-Şerban PSD
• Voinea Florea PSD
• Bujor Dumitru-Marcel PSD
• Severin Georgică PSD
• Marin Nicolae PSD
• Donţu Ovidiu-Liviu PSD
• Tămagă Constantin PSD
• Savu Daniel PSD
• Ilieşiu Sorin PSD
• Coca Laurenţiu Florian PSD
• Filip Petru PSD
• Sârbu Ilie PSD
• Creţu Gabriela PSD
• Federovici Doina-Elena PSD
• Bereanu Neculai PSD
• Rogojan Mihai-Ciprian PSD
• Dumitrescu Florinel PSD
• Badea Leonardo PSD
• Bădălău Niculae PSD
• Dumitrescu Cristian-Sorin PSD
• Lazăr Sorin-Constantin PSD
• Deneş Ioan PSD
• Calcan Valentin-Gigel PSD
• Silistru Doina PSD
• Andronescu Ecaterina PSD
• Bumbu Octavian-Liviu PSD
• Popa Florian PSD
• László Attila UDMR
• Klárik László-Attila UDMR
• Pataki Csaba UDMR
• Vegh Alexandru UDMR
• Marian Valer Senatori fără apartenenţă la grupurile parlamentare
• Tătaru Dan Senatori fără apartenenţă la grupurile parlamentare

Potrivit Legii nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, intrată în vigoare începând cu 13 iulie 2015, Jandarmeria Română, Poliţia de Frontieră şi ANAF au dreptul de a constata şi de a aplica sancţiuni în domeniul silvic.

Astfel, la nivel naţional au fost înregistrate 11.060 de infracţiuni, cele mai multe în Bacău, respectiv 697 de infracţiuni, urmat de judeţul Argeş cu 691 de infracţiuni şi judeţul Gorj cu 676. Cele mai multe au reprezentat contravenţii (68%) pentru care s-au dat sancţiuni în valoare de 29.673.250 lei, însemnând aproximativ 6,6 milioane de euro. Cele mai mari amenzi au fost date în judeţul Argeş, în valoare de 2.704.050 lei, ceea ce reprezintă 9,11% din totalul contravenţiilor la nivelul ţării. Pe locul doi s-a plasat judeţul Olt, cu amenzi în valoare de 2.369.000 lei, urmat de judeţul Ilfov, cu 2.033.500 lei. Potrivit Greenpeace România, primele trei judeţe totalizează aproape un sfert din valoarea amenzilor date în domeniul silvic, în 2015, respectiv 23,94%.