De ce sunt secretizate toate contractele , daca ele reprezintă interesele naționale ale poporului roman ? Ce au de ascuns ?
Poate ca institutiile abilitate , respectiv Justitia ar trebui sa se sesizeze pentru incălcarea Legii 544/2001 !
Tradare de țară sau grija față de averea poporului ?
MARILE CONTRACTE "SECRETE" ALE STATULUI ROMAN SUNT NULE DE DREPT !
Statul a incheiat, in decursul anilor, mai multe contracte controversate care aveau clauze de confidentialitate, contracte ale caror prevederi paguboase pentru romani au fost dezvaluite mult mai tarziu. Aceste contracte au o mare problema, neluata in seama pana acum: sunt nule de drept, deoarece au fost perfectate prin incalcarea Legii 544/2001. Asadar: toate contractele de privatizare ale bunurilor publice care contin clauze secrete, incalcand Legea 544/2001, sunt nule de drept *
Vezi și
Orice roman poate chema in instanta sa ceara nulitatea absoluta * Statul functioneaza ilegal, iar contractele Bechtel, EADS, Apa Nova, RAFO, Sterling etc. sunt la randul lor ilegale, exact pentru faptul ca, in ciuda legii, au fost SECRETIZATE. Contractele Bechtel, EADS, Apa Nova, Electrocentrale Bucuresti SA, RAFO, afacerea Sterling si platoul continental al Marii Negre (aproape toate privatizarile din energie, de altfel) etc. au cate un articol care prevede explicit caracterul secret al datelor contractuale privind bunurile publice, articole care contravin legii accesului la informatii de interes public, adica Legea 544/2001. Dar un contract economic care are un articol sau o prevedere ilegala, devine el insusi ilegal, iar toate efectele produse prin derularea sa sunt impotriva legii. Prin extensie, avand in vedere amploarea, multitudinea de domenii in care au fost privatizate bunuri ale statului prin asemenea contracte, rezulta ca statul roman functioneaza ilegal. In acest context, oricare cetatean al tarii se poate adresa instantei pentru constatarea nulitatii contractelor respective si pentru a cere daune statului, deoarece fiecare dintre noi este conectat la consumul de energie electrica, termica, apa, benzina etc. servicii care ne sunt furnizate pornind de la contracte nule de drept.
In termeni tehnici, nulitatea poate fi definita ca fiind acea sanctiune de drept civil ce desfiinteaza actul juridic incheiat cu nerespectarea normelor juridice.
Nulitatea intervine in cazul cand, la incheierea actului juridic, nu se respecta conditiile sale de validitate. Cum un asemenea act este contrar legii, se considera ca nici nu a existat, iar partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii lui.
In cazul de fata vorbim despre nulitatea absoluta, care intervine in cazul nerespectarii, cu prilejul incheierii unui act juridic, a unei norme ce ocroteste un interes general, public, al intregii comunitati (societati). Nulitatea absoluta poate fi invocata de catre orice persoana interesata si poate fi invocata si din oficiu, de catre instanta. Mai mult, nulitatea absoluta poate fi invocata printr-o actiune in constatarea nulitatii (deci actul este deja nul, instanta doar constata aceasta realitate).
Aproximativ 20 la suta din banii pe care ii castiga un cetatean al Romaniei in decursul unui an se duc catre bugetul de stat si bugetul local. Aceste fonduri, definite indeobste drept banul public, sunt administrate de catre autoritati in conformitate cu legislatia privind transparenta decizionala si accesul liber la informatiile de interes public. Mai bine spus, cetateanul trebuie sa stie ce se face cu banii lui. Primul articol al Legii nr. 544/2001 precizeaza ca "Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei”.
Conform Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, se precizeaza: "Art. 2. - Principiile care stau la baza prezentei legi sunt urmatoarele: a) informarea in prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si asupra proiectelor de acte normative; b) consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiativa autoritatilor publice, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative; c) participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea urmatoarelor reguli: 1. sedintele autoritatilor si institutiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, in conditiile legii; 2. dezbaterile vor fi consemnate si facute publice; 3. minutele acestor sedinte vor fi inregistrate, arhivate si facute publice, in conditiile legii. Art. 3. - In sensul prezentei legi, termenii de mai jos se definesc astfel: a) act normativ - actul emis sau adoptat de o autoritate publica, cu aplicabilitate generala; b) luarea deciziei - procesul deliberativ desfasurat de autoritatile publice; c) elaborarea de acte normative - procedura de redactare a unui proiect de act normativ anterior supunerii spre adoptare; d) recomandare - orice punct de vedere, sugestie, propunere sau opinie, exprimata verbal sau in scris, primita de catre autoritatile publice de la orice persoana interesata in procesul de luare a deciziilor si in procesul de elaborare a actelor normative; e) obligatia de transparenta - obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice; f) asociatie legal constituita - orice organizatie civica, sindicala, patronala sau orice alt grup asociativ de reprezentare civica; g) minuta - documentul scris in care se consemneaza in rezumat punctele de vedere exprimate de participantii la o sedinta, precum si rezultatul dezbaterilor; h) ordine de precadere - ordinea care determina prioritatea participarii la sedintele publice, in raport cu interesul manifestat fata de subiectul sedintei; i) sedinta publica - sedinta desfasurata in cadrul autoritatilor administratiei publice si la care are acces orice persoana interesata. Art. 4. - Autoritatile administratiei publice obligate sa respecte dispozitiile prezentei legi sunt:
a) autoritatile administratiei publice centrale: ministerele, alte organe centrale ale administratiei publice din subordinea Guvernului sau a ministerelor, serviciile publice descentralizate ale acestora, precum si autoritatile administrative autonome;
b) autoritatile administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, primarii, institutiile si serviciile publice de interes local sau judetean."
Ca atare, toate documentele emise de autoritatea publica sunt publice. E cat se poate de clar.
Contractele “secrete” ale Romaniei au fost trase la indigo
Haideti sa vedem clauzele de confidentialitate la subcapitolul 8.8 din contractul de privatizare al Petrom: "Vanzatorul (adica statul - n.r.) va respecta confidentialitatea si nu va divulga si nu va folosi nici o informatie primita sau obtinuta ca rezultat al incheierii prezentului contract, care se refera la prevederile prezentului contract si ale oricarui alt contract incheiat conform prezentului contract - sau negocierile cu privire la prezentul contract si contractele aferente - sau activitatile comerciale, financiare sau orice alte afaceri ale cumparatorului”. Aceeasi secretizare a contractului se obliga sa o respecte si cumparatorul. Atragem atentia asupra faptului ca nu partenerii de afaceri au cerut secretizarea, ci autoritatile romane. In fine, dupa citirea acestor documente, descoperim ca statul a vandut ieftin societatile pe care le-a avut in portofoliu. In plus, a acordat o serie de facilitati investitorilor straini care au cumparat companiile romanesti si a sters datorii insemnate. Cercetarile sunt in curs si s-au lasat deja cu dosare penale. Straniu insa, aceste contracte continua sa produca efecte.
Hidroelectrica si Ministerul Economiei au aratat ca se depun mari eforturi, dar, fara acordul celeilalte parti („baietii destepti” - n.r.), contractele nu se pot face publice pentru ca desecretizarea acestora ar putea conduce la plata unor despagubiri care nu pot fi sustinute de companie. Astfel ca firme precum Energy Holding, Buzzman, EHOL, Grivco sau altii raman in continuare privilegiate.
Dar aceste contracte nici macar nu trebuie desecretizate. Fiind nule de drept nu pot produce efecte, ca atare o instututie a statului sau un cetatean prejudiciat poate chema in instanta partiel contractante, se constata nulitatea si se revine la faza initiala: comersantii de piei de closca isi iau banii inapoi iar statul isi redobandeste bunurile prin hotarare a instantei. Urmand ca privatizarile sa se refaca ulterior, pe bune, prin respectarea legii, la lumina zilei.
In termeni tehnici, nulitatea poate fi definita ca fiind acea sanctiune de drept civil ce desfiinteaza actul juridic incheiat cu nerespectarea normelor juridice.
Nulitatea intervine in cazul cand, la incheierea actului juridic, nu se respecta conditiile sale de validitate. Cum un asemenea act este contrar legii, se considera ca nici nu a existat, iar partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii lui.
In cazul de fata vorbim despre nulitatea absoluta, care intervine in cazul nerespectarii, cu prilejul incheierii unui act juridic, a unei norme ce ocroteste un interes general, public, al intregii comunitati (societati). Nulitatea absoluta poate fi invocata de catre orice persoana interesata si poate fi invocata si din oficiu, de catre instanta. Mai mult, nulitatea absoluta poate fi invocata printr-o actiune in constatarea nulitatii (deci actul este deja nul, instanta doar constata aceasta realitate).
Aproximativ 20 la suta din banii pe care ii castiga un cetatean al Romaniei in decursul unui an se duc catre bugetul de stat si bugetul local. Aceste fonduri, definite indeobste drept banul public, sunt administrate de catre autoritati in conformitate cu legislatia privind transparenta decizionala si accesul liber la informatiile de interes public. Mai bine spus, cetateanul trebuie sa stie ce se face cu banii lui. Primul articol al Legii nr. 544/2001 precizeaza ca "Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei”.
Conform Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, se precizeaza: "Art. 2. - Principiile care stau la baza prezentei legi sunt urmatoarele: a) informarea in prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si asupra proiectelor de acte normative; b) consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiativa autoritatilor publice, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative; c) participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea urmatoarelor reguli: 1. sedintele autoritatilor si institutiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, in conditiile legii; 2. dezbaterile vor fi consemnate si facute publice; 3. minutele acestor sedinte vor fi inregistrate, arhivate si facute publice, in conditiile legii. Art. 3. - In sensul prezentei legi, termenii de mai jos se definesc astfel: a) act normativ - actul emis sau adoptat de o autoritate publica, cu aplicabilitate generala; b) luarea deciziei - procesul deliberativ desfasurat de autoritatile publice; c) elaborarea de acte normative - procedura de redactare a unui proiect de act normativ anterior supunerii spre adoptare; d) recomandare - orice punct de vedere, sugestie, propunere sau opinie, exprimata verbal sau in scris, primita de catre autoritatile publice de la orice persoana interesata in procesul de luare a deciziilor si in procesul de elaborare a actelor normative; e) obligatia de transparenta - obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice; f) asociatie legal constituita - orice organizatie civica, sindicala, patronala sau orice alt grup asociativ de reprezentare civica; g) minuta - documentul scris in care se consemneaza in rezumat punctele de vedere exprimate de participantii la o sedinta, precum si rezultatul dezbaterilor; h) ordine de precadere - ordinea care determina prioritatea participarii la sedintele publice, in raport cu interesul manifestat fata de subiectul sedintei; i) sedinta publica - sedinta desfasurata in cadrul autoritatilor administratiei publice si la care are acces orice persoana interesata. Art. 4. - Autoritatile administratiei publice obligate sa respecte dispozitiile prezentei legi sunt:
a) autoritatile administratiei publice centrale: ministerele, alte organe centrale ale administratiei publice din subordinea Guvernului sau a ministerelor, serviciile publice descentralizate ale acestora, precum si autoritatile administrative autonome;
b) autoritatile administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, primarii, institutiile si serviciile publice de interes local sau judetean."
Ca atare, toate documentele emise de autoritatea publica sunt publice. E cat se poate de clar.
Contractele “secrete” ale Romaniei au fost trase la indigo
Haideti sa vedem clauzele de confidentialitate la subcapitolul 8.8 din contractul de privatizare al Petrom: "Vanzatorul (adica statul - n.r.) va respecta confidentialitatea si nu va divulga si nu va folosi nici o informatie primita sau obtinuta ca rezultat al incheierii prezentului contract, care se refera la prevederile prezentului contract si ale oricarui alt contract incheiat conform prezentului contract - sau negocierile cu privire la prezentul contract si contractele aferente - sau activitatile comerciale, financiare sau orice alte afaceri ale cumparatorului”. Aceeasi secretizare a contractului se obliga sa o respecte si cumparatorul. Atragem atentia asupra faptului ca nu partenerii de afaceri au cerut secretizarea, ci autoritatile romane. In fine, dupa citirea acestor documente, descoperim ca statul a vandut ieftin societatile pe care le-a avut in portofoliu. In plus, a acordat o serie de facilitati investitorilor straini care au cumparat companiile romanesti si a sters datorii insemnate. Cercetarile sunt in curs si s-au lasat deja cu dosare penale. Straniu insa, aceste contracte continua sa produca efecte.
Hidroelectrica si Ministerul Economiei au aratat ca se depun mari eforturi, dar, fara acordul celeilalte parti („baietii destepti” - n.r.), contractele nu se pot face publice pentru ca desecretizarea acestora ar putea conduce la plata unor despagubiri care nu pot fi sustinute de companie. Astfel ca firme precum Energy Holding, Buzzman, EHOL, Grivco sau altii raman in continuare privilegiate.
Dar aceste contracte nici macar nu trebuie desecretizate. Fiind nule de drept nu pot produce efecte, ca atare o instututie a statului sau un cetatean prejudiciat poate chema in instanta partiel contractante, se constata nulitatea si se revine la faza initiala: comersantii de piei de closca isi iau banii inapoi iar statul isi redobandeste bunurile prin hotarare a instantei. Urmand ca privatizarile sa se refaca ulterior, pe bune, prin respectarea legii, la lumina zilei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu