 |
|
Foto: lumeanoastra.com |
|
Stadionul National “Lia Manoliu” va fi demolat, iar apoi refacut. Dintre cele 20 de firme care au cumparat caietele de sarcini pentru proiect, numai doua consortii au depus ofertele de licitatie. Castigatorul va fi anuntat in primavara, criteriul economic urmand sa prevaleze.
Companiile care au ajuns in faza finala sunt Astaldi Spa si JV Max Bogl - unite intr-un consortiu, si Alpine Mayreder Bau GbmH. Primul consortiu a depus doua oferte, prima fiind in valoare de 542.532.445 RON. A doua oferta a lor a fost de 411.062.996 RON, ambele avand un termen de executie de 32 de luni.
Concurenta lor, Alpine Mayered Bau GbmH, s-a angajat sa execute lucrarile de refacere a Stadionului National in 29 de luni, pentru suma de 450.383.217 RON.
Firmele care lupta pentru 500 de milioane de RON
Astaldi Spa: este una dintre companiile de constructii "abonate" la contractele de stat. In 2005, Metrorex a atribuit companiei Astaldi Spa, in asociere cu SC Somet SA, un contract in valoare de 268.563.688.000 lei, fara TVA. Firma lucreaza si la proiectul Pasajului Basarb.
Max Bogl a avut si ea mai multe afaceri cu statul roman. Impreuna cu Wilhem Geiger a lucrat la DN 17, Bistrita - Tureac (32,1 km). Dintr-o asociere mai veche cu Astaldi (2003) a castigat 64.549.332 de euro pentru executia lucrari A2/04, Drajna - Fetesti/
Alpine Mayreder a devenit in 1999 actinar principal la companiile Granitul SA Bucuresi si Scaep Giurgiu Port SA. In prezent lucreaza la largirea drumului national DN1.
Socoteala din targ nu s-a potrivit cu cea din studiul de fezabilitate
Studiul de fezabilitate si indicatorii tehnico - economici pentru reabilitarea si modernizarea Stadionului National “Lia Manoliu”, prevede demolarea stadionului existent si construirea unuia nou. Nici durata executiei lucrarilor si nici costurile din studiu nu s-au potrivit cu ofertele facute de companii.
Conform studiului de fezabilitate, viitoarea constructie va fi destinata exclusiv jocurilor de fotbal si rugby si va avea o capacitate de peste 50.000 de locuri, cu doua tribune si doua peluze. Suma totala a investitiilor in acest proiect se ridica la 501.536.129 RON. Din aceasta suma, 350.182.964 de lei vor fi folositi numai pentru lucrarile de constructii-montaj.
Finantarea va fi asigurata din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucuresti si din sume alocate de Guvernul Romaniei. Durata de realizare a investitiei a fost estimata la 20 luni.
Protocolul privind transmiterea Stadionului National Lia Manoliu din administrarea Autoritatii Nationale a Sportului in domeniul public al municipiului Bucuresti si in subordinea Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti a fost incheiat la sfarsitul lunii august din acest an.
Tot atunci a fost preluat si proiectul de reabilitare si modernizare a stadionului, realizat de Universitatea tehnica de Arhitectura "Ion Mincu".
Si pista pentru atletisti
In urma cu doua luni, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a inaintat Guvernului o propunere de emitere a unei Hotarari pentru transferul administrativ al unui teren cu suprafata de 40.416 mp din domeniul public al statului in domeniul public al municipiului Bucuresti si in administrarea CGMB.
“Terenul va fi destinat construirii unui stadion de atletism, cu tribune acoperite si o capacitate de cca. 15.000 locuri, cu toate dotarile necesare pentru a corespunde normelor si exigentelor Comitetului Olimpic International”, se arata intr-un comunicat emis de Primaria Capitalei.
Firma fratelui baronului de Vrancea, Marian Oprişan a obţinut de la stat contracte de zeci de milioane de lei dar declară profituri modeste
Ce a descoperit Ponta când l-a anchetat pe baronul gazonului
Compania lui Adrian Oprişan, fratele baronului de Vrancea, este abonată la contracte publice pentru reabilitarea unor terenuri sportive. De multe ori, lucrările au fost prost făcute, ultimul exemplu fiind gazonul de pe Naţional Arena.
Adrian Oprişan este patronul companiei „Gama Verde" prin intermediul căreia aproape că a pus monopol pe mare parte din lucrările de amenajare, refacere sau întreţinere a terenurilor sportive din România. De-a lungul a aproape un deceniu, a derulat contracte cu Federaţia Română de Fotbal şi cu majoritatea echipelor din Liga I.
Numeroase înţelegeri s-au derulat din bani publici, cum a fost cazul în două rânduri la stadionul naţional (în 2003 şi în 2011), la Constanţa, la Vâlcea, Turnu Severin sau Botoşani, şi au fost însoţite de scandaluri: lucrări supraevaluate sau unele prost efectuate. La un moment dat compania a fost anchetată şi de Corpul de Control al primului ministru. Nici când a lucrat pentru beneficiari privaţi lucrurile nu au stat mai bine: oficialii din Ghencea şi cei ai echipei Poli Timişoara au acuzat firma Gama Verde că au făcut terenurile impracticabile pentru fotbal.
Ponta l-a anchetat pentru nisipul de pe stadion
De data aceasta problema este mult mai serioasă deoarece calitatea gazonului montat de firma lui Oprişan umbreşte bucuria inaugurării unui stadion de 234 milioane euro. La primul antrenament de săptămâna trecută jucătorii au constatat că gazonul se desprinde cu uşurinţă, nefiind fixat corespunzător. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât legat de fostul stadion avem o amintire dezastruoasă referitoare tot la calitatea gazonului.
Primăria Capitalei a sărit acum în apărarea lui Oprişan spunând că, de fapt, înţelegerea a fost ca terenul să se prezinte în condiţii optime la finala „Ligii Europa" care se va disputa în 2012. Reprezentanţii primăriei ar fi trebuit să se gândească totuşi de două ori înainte de semnarea contractului cu firma lui Adrian Oprişan. Şi asta pentru că a existat un precedent nefericit. În 2003, România juca o partidă decisivă cu Danemarca pentru calificarea la „Europene" pe fostul stadion naţional, denumit „23 August". Oprişan a asigurat că va folosi o tehnologie specială pentru ca meciul să se dispute în condiţii foarte bune. Rezultatul? Nu a existat fir de iarbă, partida a fost pierdută cu 2-5 pe un teren care arăta precum o plajă. Scandalul a căpătat proporţii naţionale iar premierul de atunci Adrian Năstase a ordonat Corpului de Control - condus de Victor Ponta - să ancheteze firma lui Oprişan (care se numea Construct Proget). Ponta a descoperit că firma lui Oprişan avea ca obiect principal de activitate „comerţul cu ridicata al materialului lemnos şi de construcţii" şi îşi avea sediul într-un apartament din Focşani. Actualul şef al PSD declara atunci că Oprişan este singurul vinovat, deoarece tehnologia aplicată nu a ţinut cont de starea climatică din ţară. La rândul său, ministrul de atunci al Sportului Georgiu Gingăraş a precizat că terenul nu a fost făcut la termenul prevăzut în contract.
Steaua a schimbat gazonul după „dezastrul" Oprişan
Două dintre cele mai puternice cluburi „s-au fript" cu firma lui Oprişan. „Gama Verde" a efectuat lucrări la gazon în 2006 şi au costat mai multe sute de mii de euro. După numai un an, terenul a început să se deterioreze. Oficialii stelişti l-au acuzat pe Oprişan că este vinovat de dezastru, iar Naţionala şi echipele care au jucat în Liga Campionilor au avut de suferit. Lucrurile au mers atât de prost încât, în 2010, oficialii stelişti au decis să schimbe cu totul gazonul. Acuzaţii au venit şi dinspre Timişoara. În 2006, patronul, Marian Iancu, afirma că gazonul stadionului timişorean este deteriorat din cauza întârzierii cu care au fost demarate lucrările de întreţinere şi de refacere executate de firma fratelui lui Marian Oprişan. Ca şi la partida cu Danemarca din 2003, gazonul îngrijit de fratele baronului de Vrancea avea aceeaşi problemă: era plin de nisip. La rândul său, Oprişan a precizat că terenul a fost stricat de concertul Shakirei.
Contracte cu primăriile, lucrări făcute de mântuială
Prosperitatea lui Adrian Oprişan s-a clădit şi de pe urma unor contracte pe bani publici făcute cu primăriile. Spre exemplu, reabilitarea stadionului din Vâlcea s-a făcut pe baza unui contract cu primăria în valoare de două milioane de lei. Valoarea contractului pentru reabilitarea suprafeţei de joc din Botoşani a fost în valoare de 370 mii de lei. Dar Oprişan nu lucrează doar în marile oraşe sau în Capitală. Pentru 584 mii de lei, oraşul Odobeşti „a primit" de la Gama Verde o bază sportivă în satul Unirea. Iar la Costineşti, firma lui Oprişan (împreună cu alte două companii, Comiinco şi Bauconcept) a primit 29 milioane de lei pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de construire a complexului sportiv şi de agreement. Municipiul Drobeta Turnu Severin i-a plătit lui Oprişan aproape un milion de lei pentru reabilitarea drenajului şi canalizării, dar şi pentru îmbrăcămintea pistei stadionului municipal. http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/ce-a-descoperit-ponta-cand-l-a-anchetat-pe-baronul-gazonului-articol-integral-236730.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu