Sorin Constantinescu, consilierul președintelui Loteriei Naționale:
“Putem face un profit de 75 de milioane de euro numai din păcănele”
Un om de bază din echipa actuală de conducere a Loteriei Naționale a declarat aseară, la postul de televiziune B1 Tv, în cadrul unei emisiuni moderată de către Nelu Barbu, că profitul companiei românești poate fi mult mai mare decât a solicitat premierul Victor Ponta
- Caii troieni de la Loteria Română
“În cazul în care s-ar încheia un contract de asociere în participațiune în care procentul Loteriei ar fi 50 % din încasări, iar partenerul ar aduce echipamente de ultimă generație, încasările totale ar fi de 150 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Loteriei Naționale i-ar reveni 75 de milioane de euro, bani numai din păcănele”, a declarat Sorin Constantinescu, consilierul personal al actualului președinte al Loteriei. El a precizat că profitul companiei deținută de stat ar putea fi mult mai mare, deoarece la banii proveniți din jocul de păcănele s-ar adăuga și încasările de la celelalte jocuri ale Loteriei, Loto 6/49, Joker, pariuri sportive etc.
- Bătaie mare pentru șefia Loteriei Naționale
Actualul contract de achiziție de echipament a fost parafat în 2003 de către Nicolae Cristea și urmează să expire peste câteva luni. Potrivit rapoartelor Curții de Conturi, clauzele acestui contract sunt defavorabile statului de român, deoarece grupul de firme INTRALOT a primit 8o% din încasări în primii trei ani de contract, 75% - din următorii trei ani de contract și 70%, din ultimii ani de contract. În mediul privat, astefel de contracte de achiziție prevăd ca profitul să se împartă în mod egal între cele două părți.
Vezi și
Caii troieni de la Loteria Română
Printre cei 35 de pretendenţi la postul de manager se afl ă doi candidaţi care au avut legături de afaceri sau chiar au lucrat pentru INTRALOT, fi rmă cu interese majore la Loterie
Grupul grecesc de firme INTRALOT, care a încheiat o serie de contracte de sute de milioane de euro cu Loteria Naţională - şi al căror termen de valabilitate urmează să expire în următoarele luni - are printre cei 35 de concurenţi pentru postul de manager al companiei două persoane cu care a colaborat îndeaproape.
Interesele grupului INTRALOT ca viitorul preşedinte al Loteriei să fie un om apropiat holdingului sunt imense, deoarece noul manager urmează să încheie următoarele contracte de achiziţie pentru întreaga aparatură electronică a Loteriei, contract pe care INTRALOT îl vizează.
Grecul Kalemis
Konstantine Kalemis este singurul grec din cei 35 de candidaţi. El este cunoscut în lumea afacerilor cu produse loteristice cu numele de Kon, prescurtarea de la Konstantine. Kalemis a condus Neurosoft SA - o firmă mare de profil, care se ocupă cu servicii şi tehnologii pentru industria loteriei şi jocurilor de noroc - deţinută, în parte, de către compania OPAP SA. Potri vit informaţiilor publice de pe site-ul concernului INTRALOT, firma OPAP SA a avut afaceri directe cu grupul de firme greceşti INTRALOT.
- Bătaie mare pentru șefia Loteriei Naționale
Conform unui comunicat de presă făcut public de siteul firmei greceşti, INTRALOT a reînnoit, în august 2010, contractul cu firma OPAP SA pentru o perioadă de încă un an. Acest contract prevedea tranzacţia unor echipamente privind jocurile loteristice şi de noroc, exact cu ceea ce se ocupa Konstantine Kalemis.
Prin urmare, pretendentul grec la scaunul de manager al Loteriei Naţionale a mai avut, în urmă cu câţiva ani, contacte şi discuţii de afaceri cu grecii de la INTRALOT, privind achiziţia de softuri şi aparatură pentru jocuri de noroc. Din 2010, Kalemis este managerul firmei Aqueria International.
Această companie se ocupă cu con sultanţa în oferirea de servicii loteristice tuturor guvernelor europene care au loterii de stat. În CV-ul său, Kalemis se laudă că are mulţi ani de experienţă în domeniul loteristic şi o expertiză considerabilă în domeniul aparaturii şi infrastructurii din aria jocurilor de noroc.
A condus o firmă membră a INTRALOT
Alin Ion Popescu, un alt candidat la şefia Loteriei, este în prezent manager operaţional la firma Kukullo Games. Înainte să ocupe această funcţie, el a lucrat direct pentru o firmă deţinută de grecii de la INTRALOT.
Astfel, el a fost „national sales manager” la NETMAN Distribution Management Solution, companie membră a grupului grecesc. Popescu a lucrat şase luni la această firmă, în perioada februarie – iulie 2010, şi s-a ocupat de vânzările la nivel naţional ale companiei.
Candidatul la şefia Loteriei a mai lucrat pentru firma Max Bet, unde s-a ocupat de dezvoltarea reţelei de pariuri sportive. În ultimii ani, Popescu a mai ocupat diverse funcţii la o serie de firme care se ocupă cu pariurile sportive: SC Superbet & Slots SRL, Publicbet şi SC StanleyBet SRL.
O afacere de sute de milioane
Contractul dintre Loterie şi grupul de firme INTRALOT a fost parafat în 2003, de către fostul manager Nicolae Cristea. Actul a fost încheiat pe o perioadă de zece ani, iar marea sa problemă constă în faptul că fosta conducere a acceptat ca achiziţia aparaturii electronice să nu aibă prevăzută o sumă fixă.
Partea română a acceptat ca, în schimbul aparaturii, să plătească partenerilor greci 80% din încasările brute, în primii trei ani de contract, 75% - pentru următorii trei ani, şi 70% pentru ultima perioadă de contract.
Numai în ultimii trei ani de contract, grecii au încasat de la Loteria Română 130 de milioane de euro, adică 43 de milioane de euro anual. Dacă e să înmulţim această cifră cu perioada contractuală, reiese că a fost vorba de o afacere de aproximativ 430 de milioane de euro. Premierul Victor Ponta a declarat, acum două zile, că nu doreşte ca noua conducere a Loterie să reînnoiască contractul cu INTRALOT.
43 de milioane de euro au câştigat de la Loterie, anual, grecii de la INTRALOT
Un ofiţer SRI vrea să fie şef la Loterie
Unul din pretendenţii la postul de manager al Loteriei Naţionale este Gabriel Ţuţu. Potrivit informaţiilor din CVul său, care au fost confirmate de către sursele EVZ, Ţuţu a fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii în perioada iulie 2003 - iulie 2011. El este în prezent angajat la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Alţi candidaţi cunoscuţi pentru postul de conducere al Loteriei sunt:
CONSTANTIN ADRIAN VOLINTIRU. Actualul preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi-a depus şi el dosarul pentru postul de preşedinte al Loteriei Române. GABRIEL MURARU. Directorul general al Societăţii Naţionale a Sării Salrom şi-a exprimat intenţia de a manageria şi banii de la 6 /49.
ILEANA MIRELA BIRCHI. Fostul director al Direcţiei juridice a Loteriei Române din mandatul lui Gheorghe Benea şi-a depus dosarul de candidat. Ea este fosta mână dreaptă a lui Benea. ODETA NESTOR. Ea este actualul director din cadrul Loteriei şi se ocupă de tot ceea ce înseamnă lucruri financiare şi de contabilitate. Este unul din oamenii importanţi ai companiei.
DORIN CĂTĂLIN SPĂTARU. Este membru în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia.
CRISTIAN MARIAN IONESCU. Este unul din managerii de la Romtelecom. Andrei Gabriel Benghea-Mălăieş este un abonat al AGA şi CAurilor de la CFR, Imprimeria Naţională, RomaniaFilm etc. Singura lui legătură cu Loteria Naţională constă în participarea la câteva şedinţe în calitate de mebru CA.
Găurile greceşti de la Loterie, luate la puricat de Comisia Europeană
Consiliul Concurenţei a fost somat de CE să transmită de urgenţă informaţii detaliate cu privire la contractul încheiat de către Loterie cu grupul de firme INTRALOT. CE suspectează acest contract că ar fi un ajutor de stat mascat, pe care Guvernul României l-a acordat Loteriei, pentru a acoperi un prejudiciu de sute de milioane de euro, produs de companie bugetului de stat. Dacă suspiciunile reprezentanţilor europeni se adeveresc, Loteria poate intra în faliment
Sursa: EVZ
Pe 1 septembrie 2003, fostul director al Loteriei Naţionale, Nicolae Cristea (care a fost numit în fruntea companiei de către actualul ministru al Finanţelor Publice, vicepremierul Florin Georgescu), a încheiat unul dintre cele mai păguboase contracte pentru bugetul statului. Este vorba despre contractul de credit-furnizor parafat între Loteria Naţională şi grupul de firme Intracom, Intralot şi Lotrom, pentru cumpărarea aparaturii electronice din sediile Loteriei.
Deşi a fost vorba despre un contract cu o valoare de câteva sute de milioane de euro, fosta conducere a Loteriei nu a dorit să facă licitaţie publică, ci a negociat direct cu grecii de la INTRALOT. Asupra acestui lucru cer acum reprezentanţii Comisiei Europene (CE) precizări. Conform clauzelor contractuale, Intracom şi Intralot, în calitate de creditori, au finanţat Loteria pentru a cumpăra aparatura şi pentru a implementa întreg sistemul electronic. Lotrom, în calitate de furnizor, a instalat echipamentele petru Loterie.
- Alertă! Serverele Loteriei Române se pot bloca oricând. Aparatele nu au mai fost înlocuite de 16 ani!
Contractul a fost încheiat pe o perioadă de zece ani şi nu are prevăzută o sumă fixă pentru achiziţia aparaturii, deoarece fosta conducere nu a trecut în contract contravaloarea acesteia. Partea română a acceptat ca în schimbul aparaturii să plătească partenerilor greci 80% din încasările brute, în primii trei ani de contract, 75% - pentru următorii trei ani, şi 70% pentru ultima perioadă de contract. Numai în ultimii trei ani de contract, grecii au încasat de la Loterie 130 de milioane de euro, adică 43 de milioane de euro anual.
CE cere explicaţii
Reprezentanţii CE solicită autorităţilor române, printro hârtie oficială trimisă acum câteva zile, să le explice de ce nu au stabilit o sumă fixă pentru acest contract; de ce nu a fost prevăzută valoarea totală a investiţiei; de ce nu a fost organizată licitaţie publică; dacă au evaluat echipamentele şi serviciile oferite de către firmele greceşti; de ce furnizarea echipamentelor nu a fost prevăzută de garanţii; să precizeze valoarea exactă a echipamentelor, pe baza facturilor emise; care a fost dobanda finanţării primite de la firmele greceşti şi dacă aceasta a fost afectată de anumiţi termeni şi condiţii.
- A câștigat jumătate de miliard la păcănele, dar patronii refuză să-i dea banii
Europenii sunt uluiţi
Modul în care sunt formulate întrebările de către reprezentanţii europeni scoate la iveală faptul că aceştia au rămas uluiţi de clauzele contractuale acceptate de partea română, care îi favorizează doar pe partenerii greci. Practic, prin acest contract, statul român are doar obligaţii, nu şi drepturi, iar partea grecească are doar de câştigat. CE a trimis părţii române chiar şi o schemă a întregii afaceri şi a cerut oficialilor români să le confirme dacă acesta este modul în care a decurs afacerea.
Mai grav pentru România este faptul că reprezentanţii CE iau în calcul faptul că prevederile contractuale ale înţelegerii cu grecii au fost aprobate şi de către membrii AGA şi CA ai Loteriei, care erau reprezentanţi ai statului. Acest fapt îi determină pe oficialii europeni să creadă că Guvernul României a acoperit un împrumut de stat mascat, pe care statul român l-a acordat grecilor. Dacă CE va cere României să recupereze prejudiciul, Loteria poate intra în faliment.
43 de milioane de euro au încasat, anual, grecii de la INTRALOT
Georgescu e prins în corzi
Reprezentanţii Consiliului Concureţei au declarat pentru EVZ că, într
-adevăr, au primit hârtia oficială de la Comisia Europeană. Ei susţin că cei care ar trebui să răspundă reprezentaţilor europeni sunt cei din conducerea Ministerului Finanţelor Publice.
Pe masa ministrului Finanţelor Publice, Florin Georgescu (foto), se mai află un dosar în care Loteria Română e acuzată că a desfăşurat ilegal jocul de „păcănele”, sub masca de videoloterie, motiv pentru care nu a plătit bugetului de stat peste 300 de milioane de euro, taxe şi impozite aferente acestui joc. Acest dosar a fost instrumentat de ANAF, Garda Financiară şi inspectorii Biroului Român de Metrologie Legală.
Cristea îşi aşteaptă sentinţa în dosarul Loteria I
Fostul preşedinte al Loteriei Naţionale, Nicolae Cristea (foto), care a negociat contractul păgubos pentru statul român cu grecii de la INTRALOT, îşi aşteapă sentinţa, pe 6 noiembrie 2012, în dosarul Loteria I. Cristea este acuzat de complicitate la evaziune fiscală, alături de fostul vicepremier George Copos, acuzat de evaziune fiscală.
Speţa se referă la faptul că o firmă de-a lui Copos a vândut Loteriei Naţionale 38 de spaţii comerciale. Tranzacţia nu s-a efectuat direct, între cele două persoane juridice - Loteria Naţională şi firma lui George Copos, ci pr
in trei intermediari, persoane fizice. Procurorii au stabilit în rechizitoriul lor că, prin acest tertip, omul de afaceri a prejudiciat statul cu peste un milion de euro, prin omiterea plăţii taxelor şi impozitelor pe acest gen de tranzacţii.
in trei intermediari, persoane fizice. Procurorii au stabilit în rechizitoriul lor că, prin acest tertip, omul de afaceri a prejudiciat statul cu peste un milion de euro, prin omiterea plăţii taxelor şi impozitelor pe acest gen de tranzacţii.
Dosarul se judecă de şase ani şi patru luni
Loteria I este unul dintre cele mai tergiversate dosare din ultimii ani. Deşi a fost trimis în judecată de către procurorii DNA în 2006, abia acum, după şase ani şi patru luni, s-a ajuns în stadiul în care să se ia o decizie. Cei doi învinuiţi au avut avocaţi foarte versaţi, care au apelat la tot felul de tertipuri pentru a prelungi procesul.
Din dosarul Loteria I, procurorii DNA au mai disjuns un dosar, Loteria II. În acest caz, fostul vicepremier George Copos, fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Pantiş, şi Camelia Voiculescu au fost trimişi în judecată pentru manipularea pieţei de capital. Şi judecata acestui dosar întârzie nejustificat de mult.
Autor: George Lacatuş EVZ.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu